www.exmisa.org

DREPTUL FUNDAMENTAL DE LIBERĂ EXPRIMARE A OPINIILOR
This is an experimental installation on a free hosting. Data saving is not guaranteed!
Pentru moment aceasta instalare este experimentala si nu garantam salvarea mesajelor postate!
It is currently Sat May 30, 2020 1:28 am

All times are UTC + 2 hours




Post new topic Reply to topic  [ 92 posts ]  Go to page Previous  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ... 10  Next
Author Message
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Sat Dec 08, 2007 10:08 pm 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
- continuare -


5. Referitor la cererile de extrădare formulăm următoarele precizări:

La data de 5 aprilie 2005, Interpol Stockholm a informat Ministerul Administraţiei şi Internelor - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, respectiv Biroul Naţional Interpol, că Gregorian Bivolaru a fost arestat în vederea extrădării la data de 4 aprilie 2005 în Malmo. S-a procedat la informarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti ( ca autoritate emitentă a mandatului de arestare preventivă) şi a Ministerului Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional, Cooperare Judiciară şi Afaceri Juridice Externe, în scopul declanşării procedurii de extrădare.

Cererea de extrădare formulată de Curtea de Apel Bucureşti, însoţită de: mandatul de arestare preventivă nr.69/U/2004 din 31.05.2004 emis de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, încheierea din 31 mai 2005 pronunţată de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, în dosarul nr.3989/2004, încheierea nr.248/R din 18.06.2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I-a penală în dosarul nr.3139/2004, rechizitoriul din 13 august 2004 emis în dosarul nr.729/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, expunerea faptelor pentru care s-a dispus arestarea preventivă, precum şi textele de lege aplicabile în cauză, adresa nr. 69461/2004 din 5.04.2005 a Ministerului Administraţiei şi Internelor – Biroul Naţional Interpol, încheierea din 5 aprilie 2005 pronunţată de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, în dosarul nr.3989/2004, prin care s-a propus extrădarea inculpatului Bivolaru Gregorian din Suedia către România, a fost transmisă Ministerului Justiţiei.

Referitor la a doua cerere de extrădare, la data de 19 aprilie 2005, Tribunalul Bucureşti – Secţia I-a penală, prin încheierea dată în dosarul nr.2488/2005, în conformitate cu prevederile art. 67 din Legea nr.302/2004 a propus extrădarea inculpatului Gregorian Bivolaru în vederea executării mandatului de arestare preventivă nr.171/U/15.04.2005 emis de Tribunalul Bucureşti – Secţia I-a penală.

Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, cu adresa nr.1567 din 22 aprilie 2005, a transmis Ministerului Justiţiei cererea de extrădare, la care a anexat, conform art.12 din Convenţia Europeană de Extrădare şi art.38 din Legea nr.302/2004, următoarele documente: copia autentificată a mandatului de arestare preventivă nr.171/U/15.04.2005, copia autentificată a încheierii de şedinţă din 15 aprilie 2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, dată în dosarul nr.2399/2005 prin care s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului, pe o durată de 30 de zile, expunerea faptelor pentru care se solicită extrădarea, copia dispoziţiilor legale aplicabile în cauză.

Prin adresa nr.1405 din 9 ianuarie 2006, ministrul justiţiei a făcut cunoscut Consiliului Superior al Magistraturii că toate actele transmise de Curtea de Apel Bucureşti în cazul celor două cereri de extrădare au fost înaintate statului solicitat.

III. CONCLUZII desprinse din constatările prezentate la punctul II şi din considerentele deciziei instanţei suedeze:


1. România, ca şi Suedia, este semnatara Convenţiei europene de extrădare, încheiată la 13 decembrie 1957 şi a Protocoalelor sale adiţionale, încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 19781.

În conformitate cu prevederile art.26 din Convenţie, Suedia a formulat rezerve cu privire la unele dispoziţii determinate de convenţie. Una dintre aceste rezerve se referă la valabilitatea în Suedia a mandatelor de arestare emise de un tribunal al altui stat, excepţie făcând cazul în care acesta este, în mod evident, neîntemeiat.

Din considerentele hotărârii Curţii Supreme a Suediei rezultă, fără echivoc, că instanţa suedeză nu a analizat valabilitatea mandatelor de arestare emise de instanţele române pe numele lui Bivolaru Gregorian, tocmai pentru că referitor la primul mandat, a reţinut că „procuratura română nu a avut ocazia să răspundă declaraţiei ei ( subl. noastră Mădălina Dumitru) şi nici să prezinte dovezi concludente”. Referitor la cel de-al doilea mandat, instanţa suedeză reţine că „ faptele incriminate sunt descrise pe larg în ordinul de arestare, dar că în acelaşi timp, dovezile care să le susţină nu sunt prezentate”, motiv pentru care conchide instanţa suedeză că „din cele ce au rezultat la proces nu se poate trage concluzia că ordinul de arestare nu este bine întemeiat”. Prin urmare, concluzionează instanţa suedeză, sub aceste aspect „ nu există nici un impediment în conformitate cu paragraful 9 alin.3 din legea cu privire la extrădare, ca Gregorian Bivolaru să nu fie extrădat în privinţa infracţiunii de trafic de carne vie”.

Deci instanţa suedeză nu a reţinut în nici un fel că mandatele de arestare emise pe numele lui Gregorian Bivolaru nu sunt întemeiate pe motiv că nu ar fi susţinute de probe. Ceea ce a evidenţiat instanţa suedeză în motivarea hotărârii este faptul că procurorii români nu au avut ocazia să răspundă declaraţiei Mădălinei Dumitru şi nici să prezinte dovezi concludente în cererea de extrădare.

Însă, sub acest aspect nu se pot aduce acuze procurorilor români, câtă vreme nu au avut cunoştinţă că în cererea de extrădare instanţa suedeză a administrat probe şi nu le-a fost adresată nici o solicitare în acest sens. De altfel, urmând regulile Convenţiei europene de extrădare, o astfel de solicitare din partea instanţei suedeze nu s-ar fi adresat direct procurorului, ci Ministerului Justiţiei, în calitate de autoritate competentă a statului solicitant, care, la rândul său, trebuia să ceară organelor judiciare să-i pună la dispoziţie actele solicitate de instanţa suedeză.

Deci hotărârea instanţei suedeze se referă la lipsa probelor în susţinerea cererii de extrădare şi nu la lipsa probelor în emiterea mandatelor de arestare pe numele lui Gregorian Bivolaru. Dacă ar fi constatat acest fapt, având în vedere rezerva Suediei la Convenţia de extrădare, respingerea cererii de extrădare a lui Gregorian Bivolaru ar fi avut ca temei nevalabilitatea mandatelor de arestare. Însă, aşa cum rezultă din motivarea hotărârii instanţei suedeze, respingerea cererii de extrădare s-a făcut în conformitate cu prevederile art.3 din Convenţia europeană de extrădare, care se referă la refuzul extrădării pe motive politice.

Acest aspect este evidenţiat, de altfel, şi în sesizarea adresată de Ministrul Justiţiei Consiliului Superior al Magistraturii la 6 decembrie 2005, prin care solicită verificarea respectării drepturilor şi garanţiilor procedurale în cauzele în care Bivolaru Gregorian are calitate de parte chiar dacă ulterior, în adresa din 9 ianuarie 2006, acuzând inspectorii ca urmare a demersului acestora de extindere a verificărilor şi cu privire la cererea de extrădare, revine şi arată că de fapt, instanţa suedeză a apreciat că mandatele de arestare sunt neîntemeiate.

Or, în aceste condiţii, exprimăm clar poziţia că susţinerile reprezentanţilor puterii executive referitoare la lipsa de probe în dosarele aflate în curs de instrumentare la organele judiciare din România, motivând că în acest sens a decis instanţa suedeză, la presupuneri cu privire la interpretarea textelor din Codul penal, sugerând ideea că în dosarul în care Bivolaru Gregorian este trimis în judecată pentru raport sexual cu trei minore şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei şi pentru alte infracţiuni nu se mai poate face nimic, reprezintă o gravă imixtiune în activitatea judecătorilor şi procurorilor din partea puterii executive. Soluţia ce se va pronunţa în acest dosar, ca de altfel în orice dosar, aparţine în exclusivitate judecătorului, care nu trebuie să ţină cont în nici un caz de indicaţiile date de reprezentanţii celorlalte puteri ale statului. Împotriva acestei hotărâri, pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei, inculpatul Bivolaru Gregorian are la dispoziţie căile de atac prevăzute de Codul de procedură penală, cât şi calea calea sesizării la Curtea Europeană, în condiţiile prevăzute de art. 35 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, aşa cum a fost amendată prin Protocoalele ulterioare. Mai mult decât atât, cazul în care se constată că arestarea unei persoane s-a făcut pe nedrept, persoana vătămată are la dispoziţie, în conformitate cu prevederile art.504 – 507 din Codul de procedură penală cu referire la art. 97 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, acţiunea îndrepată împotriva statului pentru repararea prejudiciului moral şi material suferit, care, la rândul său, are la îndemână acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului ce a acţionat cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.


2. Aşa cum rezultă din motivarea hotărârii instanţei suedeze, respingerea cererii de extrădare a lui Gregorian Bivolaru s-a făcut pe motive politice – conform art. 3 din Convenţia europeană de extrădare , care nu pot viza, în nici un caz, activitatea desfăşurată de judecători şi procurori.

Din acest motiv, verificările efectuate de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii au avut drept scop, în principal, formularea unui punct de vedere documentat care să fie făcut cunoscut parlamentarilor Uniunii Europene, referitor la înfăptuirea justiţiei în România.

În acest sens, demersurile Inspecţiei Judiciare pornesc de la considerentele reţinute în hotărârea instanţei suedeze, care menţionează refuzul admiterii cererii de extrădare datorită persecuţiilor la care Gregorian Bivolaru ar fi supus în ţara de origine, pe motive religioase. Instanţa a interpretat în acest mod faptul că întregul context actual al României sugerează posibile încălcări ale libertăţii religioase prin persecuţii serioase la care acesta ar putea fi supus.

Curtea a enumerat câteva surse de posibile persecuţii:

- instituţiile publice, între care Parlamentul şi instituţiile judiciare.

- mass-media



* Referitor la atitudinea defavorabilă faţă de Gregorian Bivolaru, din partea instituţiilor judiciare, instanţa suedeză nu a făcut referire expresă asupra persecuţiilor pe care acestea le-ar putea exercita, dar a menţionat constatări ale Departamentului afacerilor externe din Suedia referitoare la existenţa unor disfuncţionalităţi în cadrul sistemului judiciar legate de corupţie şi lipsa de independenţă. De asemenea, la baza acestor susţineri se află şi declaraţiile societăţii civile, reprezentate de Comitetul Helsinki pentru apărarea drepturilor omului în România – APADOR – CH şi Amnesty International care, prin înscrisurile depuse la dosarul de extrădare, au consemnat “tracasări şi încălcări flagrante ale instituţiilor publice, infracţiuni care au avut ca obiect MISA şi pe Bivolaru Gregorian”. Se arată în hotărârea instanţei suedeze că “în declaraţiile acestor organizaţii se specifică că Gregorian Bivolaru riscă să fie persecutat în România şi că nu i se va face un proces corect din punct de vedere juridic”.

În legătură cu precizarea referitoare la sistemul judiciar, pe de o parte, trebuie menţionat că acele constatări legate de independenţa justiţiei şi corupţie sunt în mare parte neconcordante cu noul Raport al Comisiei Europene de Monitorizare pentru progresele înregistrate de România, prezentat la data de 25 noiembrie 2005. Acesta marchează progresul legislativ al României privind asigurarea independenţei justiţiei: „revizuirea pachetului celor trei legi de reformă a justiţiei conţine multe elemente pozitive, care oferă garanţii suficiente pentru independenţa personală şi instituţională a magistraţilor”. De asemenea, se apreciază progresele instituţionale puse în practică, în sensul garantării independenţei justiţiei: funcţionarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, transferul atribuţiei preşedintelui de instanţă către colegiul de conducere în ceea ce priveşte stabilirea judecătorilor pe complete şi secţii, în funcţie de criterii obiective. În ceea ce priveşte corupţia, acelaşi document apreciază conformitatea legislaţiei care reglementează lupta anticorupţie cu acquis-ul comunitar, precum şi o creştere în ceea ce priveşte voinţa politică de a combate corupţia, dar şi semnalele încurajatoare în ceea ce priveşte implementarea noii Strategii de luptă anticorupţie.

Pe de altă parte, infracţiunile pentru care s-a cerut extrădarea sunt reglementate în majoritatea statelor europene, inclusiv Suedia: Liechtenstein, Marea Britanie, Austria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Monaco, Olanda, Portugalia, Romania, Rusia, Elvetia, Ucraina, Irlanda, Finlanda, Grecia, Islanda, Italia, Malta, Norvegia, Andorra, Croatia, Ungaria, Cipru, Albania, Belarus, Belgia, Bosnia Hertegovina, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Letonia, Lituania, Turcia, Spania, Suedia.

Mai mult, Decizia-cadru a Consiliului European nr. 68/2004 din 22 decembrie 2003 privind combaterea exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile subliniază importanţa acestui domeniu: „Exploatarea sexuală a copiilor şi pornografia infantilă constituie serioase violări ale drepturilor omului şi ale drepturilor fundamentale ale copiilor pentru o dezvolatre armonioasă a acestora.”. Decizia trage un semnal de alarmă pentru toate statele membre UE, recomandând incriminarea penală a acestor fapte şi cooperarea judiciară la nivel UE: „Este necesar ca infracţiuni penale grave, cum ar fi exploatarea sexuală a copiilor şi pornografia infantilă, să fie analizate printr-un demers comprehensiv, în care elemente constitutive comune tuturor statelor, sancţiuni efective, proporţionate şi disuasive, formează o parte integrantă împreună cu cea mai largă cooperare judiciară posibilă. Pedepse trebuie introduse împotriva celor ce săvârşesc astfel de infracţiuni.”

Aşadar, incriminarea şi implicit urmărirea penală, iar dacă sunt întrunite condiţiile legale, judecarea unor astfel de fapte în România este în acord cu normele comune europene.

În cazul lui Gregorian Bivolaru, condiţiile legale pentru începerea urmării penale şi a trimiterii în judecată sunt în acord cu legea română, care respectă garanţiile la nivel european.

In cauza de faţă, toate măsurile procesuale ce au vizat persoana lui Gregorian Bivolaru au fost dispuse de un tribunal independent şi imparţial in sensul art. 6 din C.E.D.O., care a şi exercitat controlul de legalitate asupra modului de aducere la îndeplinire a respectivelor măsuri procesuale.

Astfel, se constată din datele prezentate în capitolul I, emiterea celor două mandate de arestare preventivă pe numele lui Gregorian Bivolaru s-a făcut de către judecător, iar examinarea cererilor de arestare preventivă s-a făcut în condiţiile înscrise în art.149 ind.1 Cod procedură penală, cu ascultarea inculpatului cu privire la învinuirile aduse, acesta exercitându-şi dreptul la apărare prin asistarea sa de către apărătorii aleşi sau din oficiu în situaţia în care inculpatul s-a sustras urmăririi penale.

În concretizarea drepturilor sale procesuale, Gregorian Bivolaru, personal sau prin apărători, s-a adresat cu mai multe cereri organelor de urmările penală, dar şi instanţelor de judecată, solicitând administrarea de probe în apărare, contestând măsurile luate de organele de cercetare şi soluţiile dispuse de procuror, recuzând magistraţii şi invocând excepţii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale etc.

Toate cererile formulate de inculpatul Gregorian Bivolaru au fost supuse analizei instanţelor, care au pronunţat hotărâri definitive, sau în unele situaţii dosarele se află în curs de soluţionare.

Fiind vorba de hotărâri definitive sau de dosare în curs de soluţionare, orice aprecieri din partea inspectorilor cu privire la legalitatea şi temeinicia măsurilor dispuse ar fi de natură să aducă atingere principiului independenţei judecătorului sau procurorului în soluţionarea cauzei, cât şi principiului autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri definitive, principii consacrate de prevederile art. 46 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

Referitor la percheziţiile domiciliare, aşa cum deja s-a arătat, au fost efectuate în baza autorizaţiilor emise de judecător, măsurile procesuale fiind dispuse prin încheiere motivată, aşa cum se prevede în art.100 alin.3 Cod procedură penală.

De asemenea, percheziţiile dispuse în cursul urmăririi penale
s-au efectuat de către procurori, însoţiţi de lucrători operativi din cadrul Jandarmeriei Române, aşa cum cer dispoziţiile art.101 Cod procedură penală.

Cu ocazia efectuării percheziţiilor au fost întocmite procese verbale în care s-a consemnat activitatea desfăşurată, precum şi obiectele şi înscrisurile ridicate, procese verbale ce au fost încheiate în prezenţa a doi martori asistenţi.

De menţionat că, atât persoanele găsite în imobilele percheziţionate cât şi martorii asistenţi nu au formulat obiecţiuni cu privire la modalitatea de desfăşurare a percheziţiilor, semnând respectivele acte procedurale.

Ulterior, atât Gregorian Bivolaru, cât şi persoanele care au fost găsite în imobile, precum şi cele care reclamau un drept de proprietate asupra bunurilor ridicate silit au formulat plângeri, exprimându-şi nemulţumirea cu privire la conduita manifestată de procurori şi agenţii publici, pe care au apreciat-o ca abuzivă, dar şi cu privire la obiectele, înscrisurile şi valorile care au fost ridicate.

Aceste plângeri au fost soluţionate de procuror, în condiţiile art. 275 Cod procedură penală, iar persoanele nemulţumite de modalitatea în care au fost rezolvate, s-au adresat instanţei, în unele situaţii fiind pronunţate deja hotărâri rămase definitive, iar celelalte cauze aflându-se în curs de judecată.

De subliniat este şi faptul că s-a procedat la predarea către Serviciul Contabilitate al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Bucureşti a unor sume de bani ( peste 40.000 EUR) şi bijuterii ( peste 5 kg.) din aur care nu au fost solicitate de nici o persoană, fiind consemnate, în conformitate cu dispoziţiile art. 165 din Codul de procedură penală, la Trezorerie şi la Banca Naţională a României.

În legătură cu modul în care a fost desfăşurată percheziţia domiciliară la imobilul din Bucureşti, str. Serg. Muşat Constantin unde îşi avea reşedinţa Gregorian Bivolaru aspect evidenţiat în hotărârea instanţei supreme din Suedia ca reprezentând „o vandalizare” a locuinţei acestuia este de menţionat că, din verificările efectuate, a rezultat că întreaga activitate a fost înregistrată pe suport video.

Din vizionarea respectivei casete a rezultat că înainte de pătrunderea în imobil, organul judiciar a solicitat să i se permită accesul şi, numai după ce a constatat că nu i se răspunde, a cerut agenţilor publici să intre în locuinţă prin înlăturarea forţată a dispozitivelor ce asigurau uşa de acces.

La momentul pătrunderii în imobil, unde nu se afla nici o persoană, s-a constatat că toate lucrurile din locuinţă erau în dezordine şi, fără a distruge bunuri sau valori, organele judiciare au procedat la identificarea şi ridicarea acelora care puteau avea o legătură cu cauza.

De asemenea, din vizionarea casetei ce constată efectuarea percheziţiei la imobilul din Bucureşti, str.Vasile Grozavu nr.2, sector 5, unde a fost găsită Mădălina Dumitru, a rezultat că şi în acest caz organele de urmărire penală au solicitat a li se permite accesul şi, numai după cereri repetate, s-a escaladat gardul împrejmuitor în înălţime aproximativă de 2, 5 m din beton, după care s-a pătruns în imobil prin spargerea unui geam. Procurorul, după ce a stabilit identitatea celor 3 persoane găsite în imobil, şi-a declinat calitatea, legitimându-se şi prezentând autorizaţia de percheziţie.

Totodată, din înregistrarea de pe casetă rezultă că nici procurorul şi nici agenţii publici nu au exercitat vreun act de violenţă fizică asupra persoanelor identificate în imobilul percheziţionat.

De altfel, aşa cum deja s-a arătat, înregistrările video de la efectuarea percheziţiilor domiciliare demonstrează schimbarea de atitudine a agenţilor publici după pătrunderea efectivă în locuinţele percheziţionate.

Asupra condiţiilor în care judecătorul a emis autorizaţiile de percheziţie, şi a celor în care procurorul şi agenţii publici au efectuat percheziţiile domiciliare sau corporale urmează să se pronunţe instanţa de judecată învestită cu soluţionarea plângerii împotriva ordonanţei procurorului din 16 mai 2005 dată în dosarul nr. 615/P/2004, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Fiind o cauză în curs de soluţionare, orice aprecieri asupra legalităţii şi temeiniciei măsurilor dispuse sunt contrare principiului independenţei judecătorului în soluţionarea cauzei.

Tot referitor la organele judiciare, instanţa suedeză a reţinut în hotărâre că modalitatea în care a fost audiată Mădălina Dumitru şi i-au fost respectate drepturile procesuale a avut loc “sub forme de-a dreptul îngrijorătoare”.

Din actele dosarului de urmărire penală rezultă că, după efectuarea percheziţiei domiciliare la imobilul situat în Bucureşti str. Vasile Grozavu nr. 2, minora considerată victimă a comportamentului manifestat de Gregorian Bivolaru a fost condusă de agenţii publici la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti unde a fost ascultată, prilej cu care aceasta a formulat plângere penală împotriva lui Gregorian Bivolaru.

Cu ocazia audierii în cadrul procedurii de extrădare, minora a negat în totalitate acuzaţiile formulate împotriva lui Gregorian Bivolaru, afirmând că declaraţiile iniţiale au fost date sub presiunea exercitată de organele judiciare, care ar fi recurs în acest sens şi la exercitarea de violenţe fizice.

În circumstanţele cauzei, instanţa suedeză a apreciat că Mădălina Dumitru pare o persoană demnă de încredere. Dar, în acelaşi timp, instanţa suedeză a apreciat că în lipsa contracarării declaraţiei acesteia de către procurorii români, care nu au avut ocazia să prezinte probe, nu poate considera că mandatul de arestare emis pe numele lui Gregorian Bivolaru nu este valabil. Poziţia instanţei suedeze a fost corectă, având în vedere că unul dintre principiile de bază care guvernează orice proces, indiferent de natura lui, este cel al egalităţii armelor, ceea ce presupune sub aspectul probelor acelaşi tratament pentru toate părţile cauzei.

Dacă instanţa suedeză ar fi administrat probe, ar fi constatat că, aşa cum rezultă din dosarul de urmărire penală, audierea minorei în calitate de martor s-a făcut în prezenţa unui psiholog, că la cererea acesteia i s-a oferit apă şi trei sortimente de ciocolată, iar când a acuzat dureri de cap i s-a adus o pastilă denumită „algocalmin”, aspecte ce reies din raportul întocmit la data respectivă, iar la semnarea actelor procedurale întocmite cu ocazia audierii sale, nu a formulat nici o obiecţiune.

De asemenea, din actele dosarului de urmărire penală rezultă că procurorul a încuviinţat reaudierea Mădălinei Dumitru, însă aceasta nu s-a mai prezentat, deşi s-au făcut toate demersurile procesuale în acest sens.

Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că dispoziţiile procesual penale oferă garanţii suficiente de natură să asigure o protecţie eficientă şi reală împotriva abuzurilor.

Astfel, relevante sunt cele reglementate în art. 64 alin. 2 din Codul de procedură penală prin care se prevede expres că mijloacele de probă obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal si nu pot fundamenta valabil o soluţie de condamnare, precum şi în art. 68 din Codul de procedură penală, prin care se interzice, printre altele, întrebuinţarea de promisiuni sau violenţe în scopul producerii de probe.

O altă dispoziţie care garantează caracterul echitabil al procedurii judiciare o reprezintă aceea înscrisă în art. 63 din Codul de procedură penală, potrivit cu care probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, urmând ca aprecierea lor să se facă în raport de întregul material probator, ceea ce înseamnă că nu există o preeminenţă a probelor administrate în faza de urmărire penală.

Rezultă, aşadar, că instanţele de judecată au dreptul şi obligaţia de a cenzura în cadrul procedurii judiciare în curs de desfăşurare legalitatea probelor strânse de organele de urmărire penală şi de a le înlătura pe acelea care au fost obţinute cu nerespectarea dispoziţiilor legale.

Posibila influenţare a organelor judiciare a fost reţinută de instanţa suedeză şi în raport de declaraţia unui om politic care, în cadrul unei intervenţii în Parlament, ar fi solicitat arestarea lui Gregorian Bivolaru, după ce l-a caracterizat ca fiind “satan, psihopat, nemernic, terorist şi excroc.”

În legătură cu atitudinea Parlamentului, precizăm că, soarta lui Gregorian Bivolaru urma să fie decisă în cadrul parchetelor şi instanţelor judecătoreşti, Parlamentul neavând nici cel mai mic rol în desfăşurarea procedurilor. În acord cu judisprudenţa C.E.D.O., considerăm că o asemenea declaraţie - dacă a existat – nu a constituit o imixtiune în actul de justiţie, întrucât procedura judiciară a fost instrumentată de judecător, care este independent faţă de celelalte puteri în stat şi care este prezumat a nu fi influenţat în deciziile pe care le ia de declaraţiile unor personalităţi politice. Exprimarea opiniilor în Parlament se supune aceloraşi reguli privind libertatea de exprimare a presei, ce va fi analizată în raport cu dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană.



O altă posibilă persecuţie, la care Curtea Supremă a Suediei face trimitere indirectă, o constituie influenţarea magistraţilor de către presă. În legătură cu acest aspect, facem următoarele precizări.

Posibilitatea influenţării magistraţilor de către presă în rezolvarea unui anumit caz se face, astfel cum relevă şi jurisprudenţa CEDO, în funcţie de circumstanţele cauzei. În acest sens, CEDO apreciază că între două interese concurente, ambele referindu-se la drepturi protejate de Convenţie, autorităţile naţionale sunt chemate să analizeze în funcţie de toate aspectele relevante ale cauzei în favoarea căruia dintre acestea este inclinată balanţa. În cauza Bargiola vs. Elveţia, Curtea a afirmat că analizarea explicită a influenţării potenţiale de către mass – media a procesului şi a judecătorilor naţionali în luarea deciziilor este relevantă, considerându-se că în situaţia în care există o examinare explicită a influenţei presei de către magistraţii naţionali se respectă cerinţa procesului echitabil.

În cazuri similare celui de faţă, Curtea a analizat sub aspectul respectării libertăţii de exprimare (art. 10 din Convenţie), raportat la ingerinţa care ar putea justifica restrângerea acestui drept, situaţia când se aduce atingere autorităţii şi imparţialităţii justiţiei (art. 10, paragraful 2 din Convenţie). Cele mai relevante cazuri sunt: Sunday Times v. Marea Britanie - 1979 , Worm v. Austria – 1997, Du Roy and Malaurie v. Franţa – 2001. Cazurile se referă la jurnalişti care au primit pedepse pentru faptul că au relatat în presă informaţii despre cazuri aflate pe rolul autorităţilor judiciare, pe motiv că ar fi încălcat autoritatea şi imparţialitatea justiţiei: “Libertatea presei reprezintă valoarea fundamentală a democraţiei care este aplicabilă nu numai informaţiilor sau ideilor care sunt favorabil primite sau privite ca inofensive sau cu indiferenţă, ci şi celor care ofensează, şochează sau deranjează statul sau orice alt sector al populaţiei .

Acest principiu este de o importanţă deosebită în ceea ce priveşte presa. Este în aceeaşi măsură aplicabil şi în domeniul justiţiei, care serveşte interesele comunităţii şi reclamă cooperarea unui public bine informat.

Este recunoscut faptul că instanţele nu pot funcţiona într-un vacuum. Deşi acestea sunt un forum pentru rezolvarea litigiilor, nu înseamnă că nu pot fi dezbateri prealabile oriunde, între jurnalişti specializaţi, în presa generală sau în cadrul publicului în general.

Deşi mass - media nu trebuie să depăşească limitele impuse de interesele unei administrări bune a justiţiei, este în sarcina acestora să transmită informaţii şi idei privind problemele aduse în faţa justiţiei, la fel ca orice altă problemă de interes general. Nu numai presa are rolul de a transmite astfel de informaţii şi idei; publicul de asemenea are dreptul să le primească.” (cazul Sunday Times, aprecieri reluate în celelalte două cazuri de mai sus).

Pe baza principiilor enunţate mai sus din jurisprudenţa CEDO, putem aprecia dacă în cazul lui Gregorian Bivolaru, judecătorii sau procurorii ar fi putut fi influenţaţi de presă în situaţia în care extrădarea ar fi fost admisă. Astfel cum am precizat anterior, opinia publică, prin intermediul presei şi Organizaţiilor Non-Guvernamentale, au avut atât atitudini pro, cât şi contra, referitoare la măsurile judiciare dispuse împotriva lui Gregorian Bivolaru. De aceea, se poate aprecia că procurorii şi judecătorii implicaţi, indiferent de opinia exprimată de presă, au putut afla, ca orice altă persoană, atât de argumentele pro, cât şi de cele contra. Mai mult, în nici un act instrumentat până în prezent nu se face referire, ca argument pentru luarea unei măsuri sau a altei dispoziţii împotriva lui Gregorian Bivolaru, la articole de presă sau poziţii publice exprimate de alte persoane. Nici un aspect al cauzelor nu lasă să se întrevadă posibila influenţare a justiţiei prin sau de către presă. Cum în procedurile aflate în curs de soluţionare judecătorii au posibilitatea ca la luarea deciziilor să evalueze natura exactă a comentariilor făcute în mass – media, este prematur a se concluziona asupra caracterului inechitabil al procesului din cauza influenţării de către mass-media.

Apreciem că, din punct de vedere al interpretării prezentei cauze în lumina CEDO şi a dreptului european, soluţia şi argumentele Curţii Supreme a Suediei nu reflectă posibile persecuţii ale lui Gregorian Bivolaru din partea organelor judiciare în caz de extrădare.



* Referitor la autorităţile din România, în hotărârea instanţei suedeze se mai face referire la faptul că Gregorian Bivolaru a fost persecutat încă din anul 1970, iar cele mai multe dintre acuzaţii nu au putut fi dovedite şi nu s-a pronunţat nici o hotărâre judecătorească în acest sens.

Or, verificările efectuate evidenţiază că Gregorian Bivolaru este cunoscut în evidenţele Inspectoratului General al Poliţiei Bucureşti cu următoarele date:

Prin sentinţa penală nr.68 din 29 ianuarie 1977 pronunţată de Judecătoria sectorului 7 Bucureşti în dosarul nr.192/1977, inculpatul Gregorian Bivolaru a fost condamnat la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.325 din Codul penal, respectiv răspândirea de materiale obscene. În baza art.1 lit.a) din Decretul nr.222/1976 s-a constatat graţiată pedeapsa aplicată, iar în baza art.118 lit.e) din Codul penal s-a dispus confiscarea întregului material obscen ce fusese ridicat de organele de cercetare penală.

În anul 1984, prin sentinţa penală nr.960 din 28 septembrie 1984 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr.5514/1984, Gregorian Bivolaru a fost condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.269 alin.1 din Codul penal, reţinându-se în cuprinsul hotărârii că fapta prevăzută de art.325 din Codul penal – răspândirea de materiale obscene – este amnistiată, conform Decretului nr.290/1984.

În anul 1989, prin sentinţa penală nr.616 din 19 august 1989 pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.5565/1989, în baza art.114 din Codul penal s-a dispus internarea făptuitorului Gregorian Bivolaru într-un institut medical de specialitate, reţinându-se că a fost cercetat tot pentru infracţiunea de răspândire de materiale obscene, însă s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală, întrucât din expertiza medico – legală efectuată a rezultat că suferă de o “dezvoltare paranoică a personalităţii cu elemnete obsesivo – fobice pe fond psihopat schizoid……, având discernământul pierdut în raport cu faptele pentru care a fost cercetat”.

Pe de altă parte, verificările efectuate, având la bază susţinerile lui Gregorian Bivolaru în sensul că i s-ar fi incendiat casa şi că s-ar fi încercat pătrunderea forţată în locuinţa sa în anii comunismului, au evidenţiat următoarele:

La data de 5 februarie 1995, organele de poliţie s-au sesizat din oficiu că la locuinţa lui Gregorian Bivolaru din str.Turturică nr.4, bl.70, ap.2, sector 5, a avut loc un incendiu. S-a întocmit dosarul penal nr.156/P/1996 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 Bucureşti în care s-a stabilit, pe baza unui raport de expertiză tehnică cu nr. 1030089/1995 că “incendiul s-a declanşat ca urmare a montării şi utilizării pe o perioadă de 5 luni a unei sobe metalice fără acumulare de căldură, executată în fapt, cu vicii tehnice ascunse - stare de defect a unui subansamblu, sistemul de carburaţie de ardere a gazelor”.

În acelaşi sens, din raportul de expertiză tehnică nr. 9108 din 23 decembrie 1995 rezultă că “incendiul cu toate urmările respective s-a datorat gazelor naturale degajate din instalaţia de cuplare cu aragazul din bucătărie”. Ca urmare a exploziei ce a avut loc, au fost avariate un număr de 9 apartamente ale vecinilor lui Gregorian Bivolaru.

Pentru aceste fapte s-a dispus efectuarea de cercetări penale faţă de Gregorian Bivolaru sub aspectul infracţiunii de distrugere, prevăzută de art.219 alin.1 din Codul penal însă, constatând intervenită prescripţia răspunderii penale, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale.

Este foarte important de menţionat faptul că, pe parcursul cercetărilor penale, Gregorian Bivolaru a restabilit situaţia de dinaintea producerii accidentului, prin înlocuirea bunurilor distruse şi acoperirea în întregime a pagubelor suferite de vecinii săi.

Cât priveşte aspectul invocat de Gregorian Bivolaru referitor la distrugerea uşii de la apartamentul proprietatea sa, din verificări a rezultat că, această faptă a format obiectul unei plângeri înregistrată la data de 31 octombrie 2002 la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.

Deşi organele de cercetare penală au demarat procedura pentru descoperirea persoanei care a distrus vopseaua uşii, prin aplicarea unui spray de culoare roşie, la data de 20 martie 2003, Gregorian Bivolaru a învederat că nu mai doreşte continuarea cercetărilor şi că nu mai are nici o pretenţie cu privire la prejudicial cauzat. Fiind o infracţiune pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, organul de cercetare penală a formulat în cauză propunere de clasare a lucrării, sens în care a dispus Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, prin rezoluţia din 27 mai 2003.

Cum toate aceste date nu au fost cunoscute de instanţa suedeză, în hotărârea acesteia se face vorbire de lipsa unor sentinţe definitive de condamnare a lui Gregorian Bivolaru şi de atitudinea autorităţilor române de continuă persecuţie a acestuia.

De altfel, asupra acestor acuze aduse statului roman, consideram că era de datoria puterii executive să ia poziţie şi să facă cunoscute U.E. toate aceste aspecte care vin în sprijinul autorităţilor române.


* În legătură cu eventualele persecuţii din partea mass-media asupra lui Gregorian Bivolaru, Curtea citează din raportul departamentului suedez al afacerilor externe, care prezintă tonul presei, plin de inflexiuni de ură şi agresivitate.

Este de remarcat faptul că libertatea presei reprezintă valoarea fundamentală a democraţiei, care este aplicabilă nu numai informaţiilor sau ideilor care sunt favorabil primite sau privite ca inofensive sau cu indiferenţă, ci şi celor care ofensează, şochează sau deranjează statul sau orice alt sector al populaţiei . Acest principiu este de o importanţă deosebită în ceea ce priveşte presa (cazul Handyside). „Libertatea jurnalistică acoperă şi recurgerea la un anumit grad de exagerare şi chiar de provocare.” (cazul Prager and Oberschlick v. Austria – 1997)

Nu numai presa are sarcina de a transmite informaţii şi idei; publicul are, de asemenea, dreptul să le primească (cazul Sunday Times). Aceasta cu atât mai mult când o persoană publică este implicată Aceste persoane inevitabil şi în mod conştient permit să fie atent monitorizate de jurnalişti şi publicul larg (cazul Lingens). De aceea, în astfel de cazuri limita criticii admisibile este mult mai largă.

Gregorian Bivolaru reprezenta un subiect de un foarte mare interes. Acesta avea inflexiuni de moralitate primite în mod diferit de opinia publică. Iar gravitatea faptelor reclamate, întinderea în timp a acestora şi numărul mare al persoanelor implicate au făcut din cazul său unul de interes public general, astfel încât relatarea acestuia de către presă era inevitabilă.

Este de remarcat că întreaga dezbatere publică a pornit de la măsurile judiciare luate împotriva lui Gregorian Bivolaru în legătură cu acuzaţia de săvârşire a celor două infracţiuni, însă a continuat cu accent mai ales asupra mişcării MISA, ceea ce a determinat luarea în atenţie a conţinutului şi manifestărilor specifice acesteia, şi nu neapărat a lui Gregorian Bivolaru.

De asemenea, formele de dezbatere publică au fost extrem de variate şi au fost atât pro, cât şi contra (peste 100 de articole de presă). Adepţii M.I.S.A. şi-au exprimat public şi într-un mod virulent poziţia faţă de acuzaţiile formulate împotriva lui Gregorian Bivolaru, prin manifestaţii de stradă – peste 90 de mitinguri, potrivit aprecierilor membrilor şi simpatizanţelor asociaţiei -, sesizări adresate autorităţilor şi unor organizaţii internaţionale şi prin formularea unor plângeri penale împotriva organelor de cercetare penală şi a magistraţilor care au participat la efecturea procedurilor judiciare.

De notat că şi avocaţii apărării au dat amploare evenimentelor prin intervenţiile lor in mass – media. Mai mult decât atât, au existat din partea manifestanţilor MISA încercări de obstrucţionare a actului de justiţie, fapte deja relatate, cărora li se adaugă şi declaraţia unei părţi vătămate care, prin autodenunţ, a făcut cunoscut organelor de cercetare penală că i s-a asigurat transportul în Suedia pentru a declara în favoarea lui Gregorian Bivolaru în cererea de extrădare şi i s-a solicitat să revină asupra declaraţiei sale de parte vătămată în dosarul instrumentat în România.

De asemenea, mai multe Organizaţii Non – Guvernamentale au exprimat în mod public, sub diverse forme, sprijinul pentru MISA şi Gregorian Bivolaru.

Apreciem că, astfel cum e şi firesc într-o societate democratică, opiniile pot fi exprimate în contradictoriu, aceasta fiind însăşi substanţa pluralismului de exprimare. Aşa cum sublinează jurisprudenţa constantă a Curţii Europene, opiniile în presă, mai cu seamă când vizează subiecte de un larg interes public, pot şoca, ofensa sau deranja un anumit segment al populaţiei.

Cât priveşte influenţarea mass-media de către organele judiciare prin punerea la dispoziţia acestora a unor imagini ale înregistrărilor efectuate cu ocazia percheziţiilor şi a unor pasaje din jurnalul Mădălinei Dumitru în scopul difuzării, în urma verificărilor nu au rezultat elemente pe baza cărora să se reţină că procurorii care instrumentau cauza au pus asemenea materiale la dispoziţia presei şi televiziunii. Dimpotrivă, aceştia au arătat că în nici o împrejurare nu au făcut comentarii sau aprecieri cu privire la dosarele în curs de instrumentare, singurele informaţii date publicităţii rezumându-se la comunicatul de presă din august 2004 emis de biroul de presă. Au precizat că, după finalizarea percheziţiilor, înregistrările video nu s-au aflat excusiv în posesia procurorilor, ţinând seama că acestea au fost efectuate de specialişti, ce au făcut parte din echipele operative, şi care nu erau procurori.


3. În încheiere trebuie să mai subliniem un aspect cu incidenţă asupra problematicii cazului în ansamblu în context social şi anume interpretarea chestiunilor de moralitate în manifestarea libertăţilor de exprimare, asociere şi religie la nivel european. În ceea ce priveşte moralitatea, domeniul de apreciere al statelor în necesitatea restricţionării libertăţilor menţionate pe motivul apărării moralităţi, este extrem de larg.2 Aceasta se datorează faptului că până în prezent, statele europene nu au găsit tradiţii şi valori comune care să permită abordarea unitară pe chestiuni de moralitate în societate (ex: transexualismul, homosexualitatea, cultura sexuală în şcoli etc.). Diferenţele culturale între statele Europei nu au permis Curţii tranşarea acestei problematici la nivel de principiu comun acceptabil, în astfel de cazuri instanţa de la Luxemburg evitând a formula norme de conduită morală, cât mai degrabă analizând dacă au existat motive relevante şi suficiente, precum şi garanţii procedurale în luarea unor măsuri care să restrângă libertăţile individuale, în speţă libertatea de religie a lui Gregorian Bivolaru şi MISA. Aceasta derivă din scopul declarat al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, acela de creare a unui spaţiu comun al protejării drepturilor omului în Europa, imposibil de realizat dacă valorile statelor nu sunt similare.

Cu referire la mişcarea MISA, apreciem că societatea din România nu şi-a conturat încă o perspectivă bine definită şi argumentată asupra aceptării sau nu a unui astfel de curent. Pe de altă parte, mişcarea MISA, ca orice minoritate, de orice natură, are dreptul la identitate dacă scopul şi activităţile acesteia sunt în acord cu legea, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte. Problema este pe departe a fi lămurită, iar în acest sens dezbaterea democratică a tuturor implicaţiilor este absolut necesară, de asemenea, în limitele legii. Din această perspectivă, hotărârea instanţei şi orice acţiune oficială a statului trebuie să fie bine cântărită, deoarece va înclina balanţa într-o parte sau alta. Argumentele, procedura pe care autorităţile le vor utiliza trebuie de aceea

să fie democratice, transparente şi bine conturate, pentru a elimina suspiciunile de părtinire şi în definitiv pentru respectarea drepturilor democratice ale oricărui individ.

Faptul că Suedia a apreciat, în raport de propriile valori ale moralităţii specifice naţiunii suedeze, nu obligă statul roman în preluarea aceloraşi valori, dar nici nu pune sub semnul întrebării dacă decizia de extrădare este sau nu corectă.

Pentru a aprecia impedimentele la extrădare, Suedia este liberă să se raporteze la propria interpretare a consecinţelor faptelor expuse şi nu poate fi ţinută de aprecierea statului român asupra acestora. Important totuşi este ca Suedia să fi stabilit faptele în acord cu probele prezentate spre analiză, astfel încât să nu existe dubiu în stabilirea corectă a acestora. O contradicţie între probe şi faptele reţinute este de natură să afecteze interpretarea consecinţelor faptelor.

S-a făcut această precizare deoarece, aşa cum deja s-a arătat instanţa suedeză a invocat lipsa de probe în cererea de extrădare din partea statului roman şi deci nu a analizat valabilitatea mandatelor de arestare, aşa cum susţine ministrul justiţiei în adresa din 9 ianuarei 2006 transmisă Consiliului Superior al Magistraturii. Iar în cuprinsul deciziei instanţei suedeze se face vorbire doar de mandatele de arestare emise în cele două dosare şi eventual de o “anexă informativă a tribunalului” referitoare la faptele pentru care s-a emis cel de-al doilea mandat. Atitudinea instanţei suedeze s-ar fi justificat dacă analiza se limita doar la momentul emiterii mandatelor de arestare. Numai că instanţa suedeză, în respingerea cererii de extrădare, a apreciat în raport de întregul context actual al României. Iar în această analiză amplă, referitor la dosarele în care Gregorian Bivolaru are calitate de parte, instanţa suedeză nu aminteşte nici un moment de:

- faptul că în cazul infracţiunii de raport sexual cu o minoră, Gregorian Bivolaru este deja trimis în judecată, dosarul aflându-se pe rolul instanţelor;

- faptul că în acest dosar există trei părţi vătămate pentru infracţiunea de raport sexual cu minori, iar celelalte două părţi vătămate nu şi-au retras declaraţiile, una dintre acestea învederând chiar şi în faza de judecată că îşi menţine declaraţia dată în faza de urmărire penală;

- faptul că Gregorian Bivolaru este trimis în judecată în acest dosar şi pentru infracţiunile de trecere frauduloasă a frontierei, trafic de persoane, corupţie sexuală şi pervesiune sexuală;

- faptul că în cauză s-au administrat şi alte probe decât cele se fuseseră administrate la data emiterii mandatului de arestare preventivă
(mandatul de arestare preventivă a fost emis la data de 31 mai 2004, iar rechizitoriul a fost întocmit la data de 13 august 2004);

- faptul că, deşi s-a încuviinţat minorei Mădălina Dumitru să fie reaudiată, aceasta nu s-a mai prezentat;

- faptul că pe tot parcursul derulării procedurii în faza de urmărire penală, cererile formulate de apărătorul inculpatului Gregorian Bivolaru au fost analizate, soluţionate, iar rezoluţiile date de procuror au fost cenzurate de instanţele de judecată etc.

Toate aceste date puteau fi analizate de instanţa suedeză pe baza rechizitoriului prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Gregorian Bivolaru, act procedural care, conform art.38 alin. 2 lit. a din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală3, aşa cum a fost completată, a fost anexat cererii de extrădare.

Din acest motiv, inspectorii, în demersurile lor, pentru a stabili întinderea culpei magistraţilor, legată de stabilirea actelor care s-au transmis, au considerat că se impune, în principal, verificarea actelor transmise statului suedez – care avea calitatea de stat solicitat.

Din actele transmise de Curtea de Apel Bucureşti, instanţă competentă în formularea cererilor de extrădare în cazul lui Gregorian Bivolaru, rezultă că s-au transmis Ministerului Justiţiei toate înscrisurile la care face referire art.12 din Legea nr.302/2004.

La solicitarea Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii adresată Ministerului Justiţiei, Direcţia Drept Internaţional, Cooperare Judiciară şi Afaceri Judiciare Externe a transmis actele anexate cererilor de extrădare. Inspectorilor Consiliului Superior al Magistraturii – care
s-au deplasat la sediul Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional, Cooperare Judiciară şi Afaceri Judiciare Externe pentru verificări, nu li s-a permis studierea actelor aflate în biblioraftul prezentat că ar conţine acte în cazul celor două cereri de extrădare ale lui Gregorian Bivolaru, directorul precizând că ministrul justiţiei i-a făcut cunoscut că nu există o competenţă a inspectorilor în acest sens.

Acelaşi punct de vedere a fost exprimat şi în adresa nr.1405 din 9 ianuarie 2006 transmisă de ministrul justiţiei Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se arată că obiectul verificărilor din partea Inspecţiei Judiciare ar trebui să vizeze modalitatea în care organele judiciare au respectat prezumţia de nevinovăţie, regula specialităţii extrădării, precum şi dispoziţiile legale privitoare la citarea lui Gregorian Bivolaru în străinătate.

Cu referire la aceste solicitări, este de arătat că, ministrul justiţiei, constant în poziţia sa, cere efectuarea de verificări asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie de către judecători şi procurori, pretinzând inspectorilor, ca prin verificările efectuate, să se substituie instanţelor de judecată în procese în curs de soluţionare, ceea ce încalcă flagrant principiul independenţei justiţiei, deşi, în calitatea sa poate doar să sesizeze cu privire la o anumită verificare, fără a avea competenţa să şi direcţioneze controlul într-un anumit sens.

Indicaţiile date fac dovada unei eronate interpretări a dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, şi a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în ceea ce priveşte limitele controlului ce se efectuează de Inspecţia Judiciară, care nu trebuie să aducă atingere independenţei justiţiei, şi condiţiile în care se poate solicita extrădarea unui cetăţean român.

În acest sens, facem trimitere la dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 304/2004 care prevăd limitele controlului şi la cele ale art. 64 şi urm. din Legea nr. 302/2004, acestea din urmă condiţionând formularea unei solicitări de extrădare de existenţa unui mandat de arestare preventivă sau a unui mandat de executare a pedepsei închisorii emis de autorităţile judiciare române, competenţa de formulare a unei asemenea cereri revenind exclusiv preşedintelui secţiei penale a curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care a emis respectivele mandate.

Prin urmare, Curtea de Apel Alba nu avea nici o competenţă în acest demers, mandatele de arestare preventivă fiind emise de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti şi de Tribunalul Bucureşti, iar pentru celelalte infracţiuni reţinute în actul de sesizare al instanţei
( perversiune sexuală, corupţie sexuală, trafic de minori şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei) nu se putea solicita extrădarea, în lipsa unui mandat de arestare preventivă sau a unui mandat de executare a pedepsei închisorii emis pentru aceste fapte.

Sub acest aspect, este de arătat că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 302/2004 şi art. 14 din Convenţia europeană de extrădare la care se face referire în adresa ministrului justiţiei, nu sunt aplicabile cauzei, acestea reglementând alte situaţii decât cea supusă analizei de faţă.

Cât priveşte solicitarea ministrului justiţiei de a se verifica dacă în dosarul nr. 353/2005 al Tribunalului Sibiu au fost respectate dispoziţiile legale ce reglementează procedura de citare în străinătate, este de menţionat că aplicabilitatea dispoziţiilor art.177 alin. 8 teza I Cod procedură penală nu poate fi examinată decât de către instanţa de control judiciar cu ocazia soluţionării căilor de atac, în caz contrar aducându-se atingere principiului independenţei justiţiei.

Referitor la verificările obiective asupra modului în care s-a respectat de către organele judiciare prezumţia de nevinovăţie, în contextul afirmaţiilor publice făcute cu ocazia mediatizării cazului în anul 2004, se constată că nu au existat intervenţii publice din partea judecătorilor şi procurorilor, excepţie comunicatul de presă din 13 august 2004 prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a făcut cunoscut doar obiectul acuzaţiilor formulate împotriva lui Gregorian Bivolaru şi stadiul cercetărilor efectuate faţă de acesta, fără a face aprecieri asupra vinovăţiei şi menţionând expres că persoana pusă sub acuzaţie este protejată de principiul prezumţiei de nevinovăţie.

*

* *

Rezumând concluziile deja prezentate, se reţin următoarele aspecte:


1. Instanţa suedeză nu a reţinut în nici un fel că mandatele de arestare emise pe numele lui Gregorian Bivolaru nu sunt întemeiate pe motiv că nu ar fi susţinute de probe. Ceea ce a evidenţiat instanţa suedeză

în motivarea hotărârii este faptul că procurorii români nu au avut ocazia să răspundă declaraţiei Mădălinei Dumitru şi nici să prezinte dovezi concludente în cererea de extrădare, care de altfel nici nu au fost solicitate. Iar în aceste condiţii, acuzele aduse de puterea executivă judecătorilor şi procurorilor, afirmaţiile puterii executive referitoare la o „ justiţie ticăloşită” ale cărei consecinţe le suportă statul român, apreciem că au fost făcute fără a se cunoaşte motivele reale reţinute de instanţa suedeză în hotărâre. Aşa cum rezultă din hotărâre, acuzele sunt aduse statului roman şi apreciem că era de datoria puterii executive să facă cunoscute U.E. toate aspectele care vin în sprijinul autorităţilor române.

2. Dosarele în care Gregorian Bivolaru are calitate de parte sunt în curs de soluţionare, iar efectuarea unor verificări în sensul celor solicitate de ministrul justiţiei ar înfrânge principiul independenţei judecătorilor şi procurorilor. Cum în procedurile aflate în curs de soluţionare judecătorii au posibilitatea ca la luarea deciziilor să evalueze natura exactă a comentariilor făcute în mass – media, în Parlament sau de reprezentanţii oricăror autorităţi, este prematur a se concluziona asupra caracterului inechitabil al procesului din cauza influenţării de către aceştia.



3. Dosarele în care Gregorian Bivolaru are calitate de parte sunt în curs de soluţionare, iar soluţiile ce se vor pronunţa trebuie să aparţină în exclusivitate instanţei, având în vedere principiile care guvernează înfăptuirea actului de justiţie. Orice indicaţie din partea reprezentanţilor puterii executive, în speţă a ministrului justiţiei, cu privire la instrumentarea acestor dosare, reprezintă o gravă încălcare a principiului independenţei judecătorului şi procurorului în soluţionarea cauzelor, cât şi a principiului separaţiei puterilor în stat. Atât legea fundamentală cât şi legea de organizare judiciară prevăd clar care sunt căile legale, la dispoziţia părţii nemulţumită de o hotărâre a judecătorului sau procurorului. Iar din atitudinea reprezentanţilor puterii executive trebuie să rezulte cu claritate că, în îndeplinirea atribuţiilor pe care le au, prevăzute de lege, nu intră în nici un caz posibilitatea intervenţiei publice în soluţionarea unei cauze, chiar dacă consideră că, în opinia lor, hotărârea procurorului sau judecătorului este greşită. Aici intervine rolul instanţelor de control judiciar, iar părţile, ca de altfel şi reprezentanţii puterii executive, trebuie să recunoască şi să respecte acest rol, respectând implicit şi principiul separaţiei puterilor într-un stat democrat.

1 Ratificată prin Legea nr.80 din 9 mai 1997, modificată prin Legea nr.74 din 7.04.2005; Publicată în M.-Of. Nr.324 din 18.04.2005.

2 European Convention an Human Rights, Clare Ovey şi Robin White, ediţia a treia, Oxford, 2002, pag 211

3 Publicat în M.Of.594 din 1.07.2004.





Adresa: Bucureşti, Str. Calea Plevnei Nr. 141 B, Sector 6
Telefon şi Fax: 311.69.58
Web: http://www.csm1909.ro

Versiune html a http://www.csm-just.ro/csm/linkuri/24_0 ... 092_ro.doc.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Wed Dec 12, 2007 5:39 am 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
INSPECTIA JUDICIARA
Nr. 2613/IJ/2005




NOTĂ



În şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 7 februarie 2006, s-a luat în examinare Nota Inspecţiei Judiciare privind verificările efectuate la cererea ministrului justiţiei asupra cazului „Bivolaru”, iar în urma dezbaterilor ce au avut loc s-a dispus, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, amânarea analizării acesteia, în vederea completării în sensul efectuării unor verificări suplimentare sub următoarele aspecte:
1. Dacă procedurile judiciare au fost declanşate împotriva lui Bivolaru Gregorian la comandă politică, iar soluţiile procurorilor şi hotărârile pronunţate de judecători au fost rezultatul presiunilor politice.
2. Împrejurările în care au fost furnizate mass- media, în scopul difuzării, imagini ale înregistrărilor efectuate cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi pasaje din jurnalul Mădălinei Dumitru.
3. Semnificaţia „anexei informative a tribunalului”, la care face referire hotărârea instanţei suedeze pronunţată în cererea de extrădare.
4. Dacă s-a purtat o corespondenţă între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României şi Procuratura generală din Suedia.
5. Dacă Ministerul Justiţiei a depus diligenţele necesare pentru ca în procedura de extrădare să fie prezentată situaţia reală cu privire la cauzele penale în care pe numele lui Gregorian Bivolaru se emiseseră cele două mandate de arestare preventivă.

*
* *

· Cu privire la solicitarea de a se stabili dacă procedurile judiciare în care este urmărit şi judecat Gregorian Bivolaru au fost declanşate la comandă politică arătăm că, din examinarea tuturor circumstanţelor cauzei, nu rezultă indicii care să conducă la concluzia că acuzaţiile formulate împotriva acestuia s-au datorat unei comenzi politice.
În opinia Inspecţiei Judiciare prin „comandă politică” se înţelege situaţia în care o persoană este pusă sub acuzaţie, deşi nu există indicii temeinice sau probe din care să rezulte presupunerea că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, procedura judiciară fiind declanşată exclusiv ca urmare a intervenţiei unei persoane din sfera politică.
Însă, aşa cum s-a arătat în raportul de inspecţie restituit pentru completare, încă din anul 1995, rude ale unor membrii M.I.S.A au adresat plângeri Comisiilor Parlamentare pentru Drepturile Omului şi pentru Siguranţa Naţională, Apărare şi Ordine Publică, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Avocatului Poporului, Bisericii Ortodoxe, Parlamentului, Preşedintelui României, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii, Parchetului şi organelor de cercetare penală prin care sesizau cu privire la desfăşurarea unor activităţi ilicite de către respectiva organizaţie şi criticau practicile lui Gregorian Bivolaru şi a celorlalţi lideri, solicitând efectuarea de cercetări şi interzicerea activităţii asociaţiei ( anexa vol.VII, pag.1-177).
Printre aceste sesizări se află şi cea a unui jurnalist, colaborator la ziarul „Ziua”, prin care acesta reclama un incident din 24 august 1995 în care, în încercarea de a efectua un reportaj împreună cu alţi doi jurnalişti despre practicile MISA, a fost victima agresiunilor exercitate de membrii organizaţiei, care participau la o întrunire ce se desfăşura la Costineşti.
În 20 februarie 1997, la sediul redacţiei ziarului Ziua, a avut loc o conferinţă de presă organizată de 17 jurnalişti de la diferite ziare, care a avut ca temă presupusa activitate ilegală desfăşurată de MISA, exprimându-se nemulţumirea faţă de lipsa de reacţie a autorităţilor în raport cu această activitate.
La această conferinţă au fost invitaţi să participe şi reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Ministerului Public şi Ministerului Sănătăţii, care, în virtutea competenţelor legale, urmau să preia oficial probele ce le vor fi oferite (anexa vol.VII pag.177- 184).
În aceeaşi perioadă, pe posturile de televiziune a fost difuzată o înregistrare video ce reda ritualuri cu tentă sexuală, în cadrul unei întruniri MISA de la Sala Palatului.
Toate aceste informaţii au fost verificate de către organele de cercetare penală în cadrul unor dosare începând din anul 1996. Exemplificăm în acest sens dosarul nr. 500/P/1999 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în care lideri ai MISA au fost cercetaţi sub aspectul mai multor infracţiuni contra siguranţei statului şi la viaţa sexuală. De asemenea, în dosarul nr. 624/II/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 3 Bucureşti în care era cercetată numita Boloaje Luminiţa, în urma percheziţiei domiciliare efectuată la imobilul în care locuia, s-a descoperit desfăşurarea unor activităţi de tip „video – chat”, fapt constatat nemijlocit de organele de poliţie.
Informaţiile astfel obţinute au furnizat date suficiente pentru sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală în dosarul
nr. 720/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Rezultă aşadar, că procedurile judiciare declanşate împotriva lui Gregorian Bivolaru nu au fost determinate de intervenţia politicului, ci au avut la bază date şi informaţii adunate de organele judiciare în diverse lucrări penale, unele dintre acestea fiind finalizate, iar altele în curs de derulare.
De altfel, aceste aspecte au rezultat şi din discuţiile individuale purtate cu procurorii implicaţi în instrumentarea cauzelor, care, negând orice intervenţie de orice fel, şi-au manifestat indignarea faţă de încercarea de a induce opiniei publice ideea că punerea sub acuzare a lui Gregorian Bivolaru ar fi fost declanşată la comandă politică. Mai mult, au arătat că, în ipoteza în care s-ar fi încercat exercitarea unor asemenea presiuni, s-ar fi prevalat de dispoziţiile legale în vigoare la acel moment, care le garantau independenţa.
În ceea ce priveşte soluţiile dispuse în faza de urmărire penală şi posibila influenţare a procurorilor de o eventuală presiune politică, aceştia şi-au manifestat dezamăgirea faţă de atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii, care le pune la îndoială profesionalismul şi buna credinţă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Au arătat că, de la declanşarea prezentelor verificări, au simţit cea mai puternică presiune ce s-a exercitat, în principal din partea ministrului justiţiei, dar şi a celor pe care i-au mandatat să le reprezinte interesele în Consiliu.
Aceeaşi atitudine au manifestat-o, în cadrul discuţiilor purtate cu aceştia, şi judecătorii care au pronunţat soluţii în cauzele privindu-l pe Gregorian Bivolaru. Judecătorul care a exprimat nemulţumiri a fost doamna Viorica Costiniu şi sunt referitoare la aducerea dosarului în sala de şedinţă şi la modalitatea în care s-a solicitat completului de judecată, care a dispus trimiterea cauzei pentru soluţionarea propunerii de arestare la instanţa competentă, înaintarea de îndată a dosarului de urmărire penală la Judecătoria sectorului 5 Bucureşti.


· În ceea ce priveşte împrejurările în care au fost furnizate mas- media imaginii ale înregistrărilor efectuate cu ocazia percheziţiilor domiciliale şi paraje din jurnalul Mădălinei Dumitru, menţionăm următoarele:
Aşa cum s-a arătat şi în raportul iniţial, percheziţiile domicilare au fost efectuate de echipe formate din procuror, poliţişti şi jandarmi, înregistrarea video fiind asigurată de un specialist din cadrul Ministerului de Interne. La finalizarea percheziţiilor, casetele video ce constatau desfăşurarea activităţii derulate, au rămas în posesia specialistului de la Ministerul de Interne în vederea trecerii imaginilor pe casete în format standard, care să poată fi vizionate pe aparatura deţinută de parchet, ulterior fiind predate procurorului.
Din discuţiile purtate cu procurorii care au participat la percheziţie şi care au coordonat efectuarea acesteia a rezultat că respectivele casete au fost predate parchetului după două trei săptămâni de la efectuarea percheziţiei, deci după difuzarea imaginilor în mass- media.
În ceea ce priveşte bunurile ridicate, acestea au fost depozitate într-un imobil aparţinând Jandarmeriei Române, iar desigilarea şi inventarierea acestora a avut loc în prezenţa unor martori asistenţi şi, când a fost posibil, în prezenţa pesoanelor care s-au aflat în imobil la momentul efecturăii percheziţiei.
În aceste condiţii, aşa cum s-a arătat şi în raportul restituit, nu se poate susţine că procurorii sunt responsabili de furnizarea unor probe din dosar către mass- media. Dimpotrivă, procurorii care au instrumentat dosarul nr. 720/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au arătat că, în interesul bunei desfăşurări a anchetei, au depus toate diligenţele pentru păstrarea confidenţialităţii lucrărilor, mergând până la a depune la Biroul Documente Secrete jurnalul Mădălinei Dumitru.
Foarte important de menţionat este faptul că, pe parcursul efectuării percheziţiilor, la fiecare imobil au fost prezente şi persoane care nu făceau parte din echipele operative şi care au filmat neautorizat, din exterior, aspecte de la pătrunderea în imobile.
O dovadă în acest sens o constituie conţinutul proceselor verbale încheiate cu ocazia efecturăii percheziţiilor domiciliare la două dintre imobile, în care se reţine prezenţa numiţilor Cojocaru Costică şi respectiv Dunăre Haralambie Dănuţ, care aveau asupra lor camere şi casete video cu care efectuau înregistrări ( anexa I).
De asemenea, după efectuarea percheziţiilor, au fost chemaţi jurnalişti la locuinţele percheziţionate, de către cei ce locuiau în imobile, zirişti care au filmat interiorul locuinţelor percheziţionate.
Mai mult decât atât, aşa cum s-a arătat în raportul iniţial, şi avocaţii apărării au amplificat evenimentele prin intervenţiile lor în mass-media şi prin conţinutul declaraţiilor făcute cu intenţia de a denigra şi a induce opiniei publice ideea unei cercetări nejustificate şi abuzive. În acest sens, facem trimitere, exemplificativ, la declaraţia avocatului lui Gregorian Bivolaru din cotidianul „Ziarul” din data de 28 aprilie 2004, publicată sub titlul „Avocatul lui Bivolaru face dezvăluri şocante despre presupusa amantă a liderului MISA”, unde se aduce în discuţie conţinutul jurnalului minorei Mădălina Dumitru ( anexa II).
În acelaşi ton se situează şi conduita membrilor MISA care, uzând de dreptul constituţional al libertăţii de întrunire, au pichetat parchetele şi instanţele ( în prezent şi Consiliul Superior al Magistraturii), aducând grave acuze, jigniri şi ameninţări judecătorilor şi procurorilor şi făcând chiar încercări de denigrare şi obstrucţionare a actului de justiţie.
În acest sens, pe lângă aspectele prezentate deja în raportul restituit, referitoare la agresionarea poliţistului, la instigarea unor persoane vătămate la schimbarea declaraţiilor etc., menţionăm şi încercarea de a discredita autorităţile române, prin înregistrarea pe casete video a unor fapte de violenţă şi agresiune pretins a fi comise de agenţii publici şi poliţişti asupra unor practicaţi yoga din cadrul MISA. În realitate, cu ocazia verificărilor, s-a constatat că persoanele ce purtau uniformele agenţilor publici şi poliţiştilor ce se urmărea a fi denigraţi, nu făceau parte din corpul jandarmilor sau al organelor de poliţie, totul fiind de fapt o înscenare, aşa cum rezultă din dovezile din anexa III la prezenta lucrare.
La această formă de presiune, este de apreciat atitudinea procurorilor şi judecătorilor implicaţi în soluţionarea cauzelor, care, în interesul bunei soluţionării a acestora, nu au replicat, care au ales să se abţină de la orice comentarii de natură să pună în discuţie aparenţa de imparţialitate în înfăptuirea actului de justiţie.

· Cât priveşte solicitarea de a se stabili semnificaţia „anexei informative a tribunalului” la care se face referire în Hotărârea Curţii Supreme a Suediei, menţionăm că aceasta reprezintă documentaţia care însoţeşte orice cerere de extrădare pe care statul român o formulează în condiţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
Stabilind procedura de solicitare a extrădării, Legea nr. 302/2004 prevede în articolul 67 că încheierea cuprinzând propunerea instanţei de executare sau a celei care a emis mandatul de arestare preventivă de a solicita extrădarea se comunică curţii de apel competente să solicite extrădarea, însoţită de documentele enumerate în articolul 38 alin.2 din lege, repectiv:
a) în funcţie de faza procesului penal, originalele sau copiile autentice ale hotărârii de condamnare definitive, cu menţiunea rămânerii definitive, deciziilor pronunţate ca urmare a exercitării căilor legale de atac, mandatului de executare a pedepsei închisorii, respectiv originalele sau copiile autentice ale mandatului de arestare preventivă, rechizitoriului sau ale altor acte având putere egală;
b) o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea, data şi locul săvârşirii lor, calificarea lor juridică şi referirile la dispoziţiile legale care le sunt aplicabile;
c) o copie a dispoziţiilor legale aplicabile sau, dacă aceasta nu este cu putinţă, o declaraţie asupra dreptului aplicabil precum şi semnalmentele cele mai precise ale persoanei extrădabile şi orice alte informaţii de natură să determine identitatea şi naţionalitatea acesteia;
d) date privind durata pedepsei neexecutate, în cazul celei de extrădare a unei persoane condamnate care executa numai o parte din pedeapsă.
Rezultă aşadar că prin „anexa informativă a tribunalului”, instanţa suedeză a făcut referire la expunerea faptelor pentru care s-a cerut extrădarea de către Tribunalul Bucureşti, documentaţie ce a însoţit cererea de extrădare formulată de Curtea de Apel Bucureşti.

· Referitor la solicitarea de a verifica existenţa unei corespondenţe între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României şi Procuratura Generală a Suediei, se constată că aceasta nu a existat, întrucât potrivit art. 13 din Legea nr. 302/2004 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este autoritate centrală în materia extrădării.

· Referitor la verificările solicitate a fi efectuate de către Inspecţia Ministerului Justiţiei, se constată că rezultatul a fost dat publicităţii la data de 13 februarie pe site-ul ministerului. Din cuprinsul acesteia rezultă că Ministerul Justiţiei a respectat în totalitate dispoziţiile legale interne şi internaţionale în materia extrădării active, anexând cererilor de extrădare toate documentele prevăzute de lege.
Totodată, ministrul justiţiei, prin comunicatul de presă din aceeaşi dată solicită, „amânarea dezbaterii în Plenul Consiliului a notei întocmite de Serviciul Inspecţie judiciară pentru judecători al Consiliului Superior al Magistraturii în cazul lui Gregorian Bivolaru”, până la obţinerea de la Curtea Supremă suedeză „a unor clarificări cu privire la anumite paragrafe din textul hotărârii de respingere a cererii de extrădare,” precum şi pentru efectuarea unor verificări ale aspectelor „privind desfăşurarea activităţilor premergătoare urmăririi penale” în aceeaşi cauză.
Aşa cum s-a arătat în raportul iniţial, sesizarea ministrului justiţiei a avut la bază hotărârea instanţei suedeze, tradusă de traducător autorizat din Suedia ( a se vedea menţiunile înscrise pe exemplarul anexat sesizării), autenticitatea traducerii fiind verificată şi de inspecţie prin diligenţe proprii.
Sub acest aspect demersul Ministerului Justiţiei în sensul de a obţine clarificarea unor paragrafe din hotărârea instanţei suedeze, este fără sens dacă avem în vedere că o hotărâre odată pronunţată nu mai poate fi schimbată nici în ceea ce priveşte soluţia şi nici motivarea, dar tinde să ducă la întârzierea în luarea unei hotărâri de către Plen.
Pe de altă parte, se observă consecvenţa ministrului justiţiei în a direcţiona cursul verificărilor, prin solicitarea de a se examina activitatea desfăşurată de procurori în faza actelor premergătoare, într-o cauză în curs de soluţionare.
Or, tocmai o asemenea posibilă direcţionare s-a urmărit a fi împiedicată prin desfiinţarea inspecţiei Ministerului Justiţiei şi înfiinţarea Inspecţiei Judiciare pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, autoritate chemată să garanteze independenţa şi să evite orice ingerinţă în actul de justiţie.
Pentru a răspunde însă solicitării ministrului justiţiei şi pentru ca Plenul să ia o hotărâre corectă precizăm că, din conţinutul raportului iniţial, rezultă fără echivoc că, în limitele de competenţă permise de lege unor verificări pe dosare în curs de soluţionare, acestea au avut în vedere inclusiv faza actelor premergătoare, iar alte verificări ar putea fi efectuate numai cu încălcarea principiului independenţei procurorului în instrumentarea dosarelor.

*
* *


Aşa cum s-a arătat în raportul iniţial, respingerea cererii de extrădare a lui Gregorian Bivolaru s-a făcut pe motive politice, iar în aceste condiţii, solicitarea ministrului justiţiei adresată Consiliului Superior al Magistraturii de a verifica dacă în cauzele în care Gregorian Bivolaru are calitate de parte sunt respectate drepturile şi garanţiile unui proces echitabil, adică dispoziţiile procesual penale, reprezintă nu numai o încercare de a determina inspectorii ca prin verificările efectuate să înfrângă principiul independenţei judecătorilor şi procurorilor în înfăptuirea actului de justiţie, dar şi o încercare de a determina Plenul, ca prin hotărârea ce o va adopta, să transfere răspunderea în principal în sarcina procurorilor, în scopul satisfacerii interesului ministrului justiţiei, acela de a proceda eventual la propunerea de eliberare din funcţie a unor procurori cu funcţii de conducere. Iar în aceste condiţii revolta judecătorilor şi procurorilor, cu care s-au purtat discuţii, este justificată dacă se are în vedere faptul că, în propria ţară, aceştia sunt acuzaţi de incompetenţă şi grave infracţiuni, găsind însă recunoaşterea profesionalismului lor la experţii din străinătate.
De asemenea, apreciem că, la luarea hotărârii, trebuie avut în vedere şi punctul de vedere al judecătorilor şi procurorilor cu care s-au purtat discuţii, care au arătat că membrii Consiliului sunt mandataţi de către aceştia şi orice hotărâre a Plenului referitoare la cariera judecărilor şi procurorilor trebuie să fie bine chibzuită, obiectivă dar mai ales predictilă, astfel încât să aibă deplină încredere că vor fi apăraţi ori de câte ori independenţa, pentru care, din păcate, anumite persoane militează doar formal, le este ştirbită.
Aceştia au mai arătat că dacă atitudinea ministrului justiţiei este de înţeles având în vedere că APADOR – CH a formulat plângere penală împotriva judecătorului care a emis autorizaţia de percheziţie şi a procurorilor care au efectuat operaţiunea de percheziţie, iar raportul prin care făcea cunoscut instanţei suedeze că Gregorian Bivolaru este persecutat de statul român a constituit o probă esenţială în cererea de extrădare, atitudinea Plenului îi surprinde, prin solicitarea de a se verifica dacă procedurile judiciare au fost demarate la comandă politică, punându-le astfel la îndoială independenţa în înfăptuirea actului de justiţie.
În încheiere, subliniem că Plenului Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să ţină seama că dosarele sunt în curs de soluţionare, iar luarea unei hotărâri în sensul solicitat de ministrul justiţiei ar reprezenta o gravă încălcare a principiului independenţei judecătorilor şi procurorilor în înfăptuirea actului de justiţie chiar de către autoritatea care prin lege este desemnată să garanteze respectarea independenţei acestora.
Rezolvarea sesizării în sensul solicitat de ministrul justiţiei ar influenţa şi ar impune procurorilor şi judecătorilor soluţiile ce urmează a fi date în aceste cauze, ceea ce constituie o imixtiune în actul de justiţie.


CSM, 24 februarie 2006


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Mon Jan 07, 2008 3:03 am 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
[center]R O M Â N I A

MINISTERUL PUBLIC
DIRECTIA DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR
DE CRIMINALITATE ORGANIZATA SI TERORISM
- Serviciul Teritorial Bucureşti -
[/center]




R E C H I Z I T O R I U



Procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti;

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu numărul de mai sus, privind pe:

1. inculpatul BIVOLARU GREGORIAN –zis „GRIEG”, „ SCUMPI”, „ GURU” , cercetat în stare de arest preventiv ( măsură dispusă de către instanţade judecată în lipsă) sub aspectul săvârşirii :

- infracţiunii prevăzută de art. 12 al.1 şi al. 2 lit.a coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. b din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplic. art. 41 al. 2 C. p. ;

- infracţiunii prev. de art.7 al. 1 teza a II-a coroborat cu art. 2 lit. a şi b pct. 12 din Legea nr. 39/2003;

- infracţiunii de instigare la discriminare, faptă prev. de art. 317 C.p , cu aplic.art.13 C.p.

- infracţiunii prev.de art. 3 al. 1 coroborat cu art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 31/2002;

- infracţiunii prev.de art. 5 teza a-II-a din O.U.G. nr.31/2002;

-infracţiunii prev.de art. 70 al.1 din O.U..G. nr.105/2001, modificată prin Legea nr.39/2003;

-infracţiunii prev.de art. 1 al. 1 din O.U.G. nr. 112/2001, modificată şi completată prin Legea nr.252/2002;

-infracţiunii prev.de art. 6 al.1 lit.a teza I şi V din Decretul nr.340/1981;

- instigare la infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prev.de art. 25 C.p. rap.la art.321 al.1 C.p. cu aplic. art 41 al. 2 C.p.,

- complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, faptă prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 9 din L. 241/2005,

- toate cu aplicarea art. 33 lit.a C.p.,

şi

2. învinuitul CATRINA NICOLAE, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiuniii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 al.1 şi al. 2 lit. a coroborat cu art. 2 pct. 2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.,

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii prev.de art. 142 lit. a din Legea nr. 8/1996 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. şi art. 13 C.p., cu referire la disp. art. 14 din Legea nr. 8/1996,

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

3. Învinuitul BURUIANă OVIDIU-EUSEBIO, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 al.1 şi al. 2 lit. a coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. b din Legea nr. 678/2001, modificată cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii prev.de art.3 al.1 coroborat cu art.2 lit.a din O.U.G. nr.31/2002;

- infracţiunii prev.de art.5 teza a-II-a din O.U.G. nr.31/2002;

- infracţiunii prev.de art.6 din O.U.G. nr.31/2002;

- infracţiunii de instigare la discriminare, faptă prev. de art.317 C.p.

- infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev.de art. 321 al.1 C.p.,

- infracţiunii prev. de art 31al.2 C.p. rap. la art. 6 al.1 lit.a teza I şi V din Decretul nr. 340/1981;

- toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cp

4. Învinuitul NECULA MARIUS, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată , cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- ambele cu aplicarea art. 33 lit.a Cp

5. Învinuitul ROŞU PETRU (zis ROŞU VIOREL), cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată , cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de instigare la discriminare, faptă prev.de art. 317 C.p.

- infracţiunii prev.de art. 3 alin 1 coroborat cu art 2 lit. a din O.U.G. nr. 31/2002

- infracţiunii prev.de art. 5 teza a II-a din O.U.G. nr. 31/2002

- infracţiunii prev.de art. 4 alin 1 coroborat cu art 2 lit. b din O.U.G. nr. 31/2002

- toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cp

6. Învinuita ROŞU CAMELIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată , cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de instigare la discriminare, faptă prev. de art. 317 C.p.

- infracţiunii prev.de art. 3 alin 1 coroborat cu art 2 lit. a din O.U.G. nr. 31/2002

- infracţiunii prev.de art. 5 teza a II-a din O.U.G. nr. 31/2002

- infracţiunii prev.de art. 4 alin 1 coroborat cu art 2 lit. b din O.U.G. nr. 31/2002

- toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cp

7. Învinuitul BOZARU DAN, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată , cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003,

- ambele cu aplicarea art. 33 lit.a Cp

8. Învinuitul COJOCARU COSTICă, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- ambele cu aplicarea art. 33 lit.a Cp

9. Învinuita MIHăILESCU DIANA-SILVIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.,

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev.de art.321 al.1 C.p.,

- infracţiunii prev.de art. 6 al.1 lit.a teza I şi V din Decretul nr.340/1981;

- toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cp

10) Învinuita DOCHINOIU DIANA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii :

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev. de art.321 al.1 C.p.,

- toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cp

11. Învinuitul LOMOŞ DUMITRU REMUS, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- ambele cu aplicarea art. 33 lit.a Cp

12. Învinuita LAZăR (fostă BRăESCU) MARIANA-CIPRIANA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev. de art.321 al.1 C.p.,

- infracţiunii prev.de art. 140 lit. a din O.U.G. 123/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. şi art. 13 C.p., şi art 33 lit. a C.p. cu referire la disp. art. 14 din OUG 123/2005

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

13. Învinuita RADU IULIANA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

14. Învinuita VIŞAN TEODORA CAMELIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.,

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev. de art.321 al.1 C.p.,

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

15. Învinuita ţÎNTAŞ MIHAELA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

16. Învinuita STROE CRISTINA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

17. Învinuita HANGAN LILIANA MARIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

18. Învinuitul ţIPLEA GRIGORE, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev. de art.321 al.1 C.p.,

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

19. Învinuitul BOZDOC ALEXANDRU, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

20. Învinuitul NEGÎCI MIHAI-ROBERT, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev. de art.321 al.1 C.p.,

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

21. Învinuitul TRANDAFIR CLAUDIU PETRE, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

22. Învinuita DAE DANIELA-MIHAELA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

23. Învinuita VISTERNEANU LăCRăMIOARA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, faptă prev. de art.321 al.1 C.p.,

- toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

24. Învinuita CHIŞCă CAMELIA-LUMINIţA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

25. Învinuitul CIUCIULETE PETRE-DANIEL, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

26. Învinuita ENACHE CARMEN, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- instigare la infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev. de art. 25 rap. la art. 321 al.1 C.p.,

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

27. Învinuita MAYER ANGELA-MARIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/20032.

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

28. Învinuitul COZORICI EWALD-COSMIN, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

29. Învinuitul MANEA ALEXANDRU, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.


30. Învinuita IONESCU ELISABETA (zisă „BETTY IONESCU”), cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

31. Învinuita DUMITRU LILIANA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

32.Învinuita HANGAN LIANA-MARIA cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

33. Învinuita NEAGU ADRIANA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată 03, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev. de art. 321 al.1 C.p.,

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

34. Învinuita BOLOAJE LUMINIţA-GABRIELA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii prev.de art. 140 lit. c din Legea 8/1996 cu aplic. art 41 alin. 2 C.p. şi art. 142 lit. a din Legea 8/1996 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., toate cu aplic. art 33 lit a C.p.

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

35. Învinuita FARCAŞI MIRUNA-MARIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

36. Învinuitul TIţă COSTIN, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prev. de art. 321 al.1 C.p.,

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

37. Învinuitul BăDESCU MIHAI, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată prin Legea nr.39/2003, cu aplic.art.41 al.2 C.p.

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii prev.de art. 140 lit. c din Legea 8/1996 cu aplic. art 41 alin. 2 C.p. şi art. 142 lit. a din Legea 8/1996 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., toate cu aplic. art 33 lit a C.p.

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

38. Învinuitul ARGHIR ADRIAN, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

39. Învinuitul VÂRBăNESCU NICOLAE EMILIAN cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- infracţiunii prev.de art. 142 lit. l din Legea 8/1996 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. şi art 33 lit. a C.p. şi art. 13 alin. 1 C.p.

-toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.



40. Învinuita AMBăRUŞ ANA GABRIELA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

-ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

ă 41. Învinuita AMBăRUŞ MARIA MIHAELA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

42. Învinuitul NEACŞU CRISTIN CORNELIU, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii:

- infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art.12 al.1 şi al.2 lit.a coroborat cu art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 al.2 C.p.;

- infracţiunii prev.de art.7 al.1 teza a II-a coroborat cu art.2 lit.a şi b pct.12 din Legea nr.39/2003.

- ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.


43. Învinuitul ATUDOREI MUGUREL CALISTRAT, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, faptă prev. de art. 260 alin1 C.p.


EXPUN URMĂTOARELE:



CAPITOLUL I - PREAMBUL



În perioada 1990 – 2004 inculpatul GREGORIAN BIVOLARU a iniţiat şi condus, sub acoperirea şi în interiorul Asociaţiei „Mişcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut” (MISA), un grup infracţional organizat (cu valenţe sectare), alcătuit din aproximativ 45 de persoane - o mare parte învinuiţi în prezenta cauză, ce acţiona coordonat în baza unei structuri piramidale bine definite, sub conducerea autoritară a acestuia în scopul extorcării şi exploatării muncii neretribuite prestate de către adepţii MISA depersonalizaţi (sub pretextul practicării unei ramuri de yoga, respectiv KARMA-YOGA), atât în tară cât şi în străinătate, abuzându-se de autoritatea spirituală incontestabilă exercitată asupra lor de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în calitatea sa de „profesor de yoga”, „iluminat”, „guru” şi „maestru spiritual”.

Aservirea practicanţilor de yoga în cadrul MISA faţă de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN şi inducerea stării de deplină obedienţă a acestora s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al persoanelor din eşaloanele de conducere a organizaţiei prin recrutarea posibililor adepţi, îndoctrinarea acestora, izolarea lor de familie, societate, locurile de muncă, cazarea acestora în comunităţi închise, autarhice (numite „ashramuri), în condiţii precare de subzistenţă, fiindu-le interzis aproape orice contact cu alte persoane non-aderenţi MISA.

În acest context, inculpatul BIVOLARU GREGORIAN şi ceilalţi susnumiţi în cauză au procedat atât la exploatarea sexuală cât şi a muncii fizice sau intelectuale a adepţilor MISA precum şi la săvârşirea unor infracţiuni privitoare la viaţa sexuală, contra libertăţii persoanei, contra patrimoniului, de evaziune fiscală, spălare de bani, încălcarea legislaţiei muncii şi asigurărilor sociale de stat şi a celei privitoare la protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.

Pe de altă parte, în perioada 1996 – 2004, în demersul de inducere în conştiinţa adepţilor MISA a unor stări de teamă, frustrare, neîncredere, generatoare de reacţii atipice de comportament şi care ar fi fost de natură să-i polarizeze pe aceştia în jurul său, inculpatul BIVOLARU GREGORIAN a iniţiat şi condus în interiorul acestei mişcări, o grupare de factură naţionalist-extremistă şi xenofobă din care făceau parte înv. ROŞU PETRU, ROŞU CAMELIA, BURUIANă OVIDIU EUSEBIO, CHIŞCă CAMELIA, MAYER ANGELA şi alţii, ce a promovat în rândurile adepţilor MISA idei şi concepţii ce instigau la ură rasială, etnică, religioasă şi antisemitism, această propagandă fiind realizată atât verbal cât şi prin intermediul publicării şi difuzării în masă a unor cărţi şi reviste, având conţinutul menţionat anterior.

Pentru a se asigura de controlul total asupra acţiunilor aderenţilor săi, inculpatul BIVOLARU GREGORIAN a procedat la instalarea de plantoane, la organizarea unor echipe de ordine de inspiraţie paramilitară, la încurajarea delaţiunii între adepţi precum şi la utilizarea unor mijloace electronice de interceptare a convorbirilor la distanţă (microfon unidirecţional) iar pentru a inlesni comunicarea dintre el şi locatarii ashramurilor a dispus instalarea unor staţii de radio emisie-recepţie a căror putere de emisie depăşea limita legală.

În acelaşi scop înculpatul a dispus achiziţionarea şi utilizarea de aparatură electronică proprie manipulării psihice a adepţilor săi (inclusiv prin apelarea la mesaje subliminale).

De asemenea s-a reţinut că, expresie a poziţiei pe care o avea inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în conştiinţa colectivă a membrilor MISA, în noaptea de 12/13.03.2002 în incinta Sălii Polivalente din Bucureşti aceştia din urmă, la dispoziţia şi cu nemijlocitul concurs al inculpatului, au pus în scenă un spectacol închinat lui cu ocazia aniversării a 50 de ani de viaţă , moment în care un mare număr de persoane între care se aflau şi o parte dintre învinuiţi au prezentat spectatorilor atât scene artistice „live” precum şi imagini filmate anterior, toate cu un pregnant caracter obscen şi care au fost de natură să ducă o puternică atingere bunelor moravuri.

Pentru a avea o reprezentare în ansamblu a întregului grup iniţiat, organizat şi condus de către inculpatul BIVOLARU GREGORIAN, se impune a fi făcută precizarea că, atât la momentul constituirii cât şi ulterior, acesta s-a inspirat după modul de organizare şi funcţionare al unor entităţi de o natură şi scop similare care îşi aveau fiinţă atât în spaţiul european cât şi pe alte continente, după cum rezultă din capitolul intitulat „Evoluţia fenomenului sectar pe plan mondial”.

Probatoriul administrat a relevat că, după o perioadă de „ucenicie” a mişcării, necesară atragerii de prozeliţi în jurul grupului iniţial alcătuit din persoane care se cunoştea anterior anilor 90, aceasta s-a structurat, fiind organizată pe paliere de comandă şi execuţie.

Palierul de comandă este constituit dintr-un număr foarte restrâns de persoane, respectiv inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. TRANDAFIR CLAUDIU, CATRINA NICOLAE, VISTERNEANU LăCRăMIOARA, ROŞU EUGEN, ROŞU CAMELIA, CHIŞCă CAMELIA, AMBăRUŞ MIHAELA şi AMBăRUŞ GABRIELA care au ajuns în aceste poziţii prin ascensiune treptată, după atente selecţii şi dovezi de loialitate; activităţile palierului de comandă constând, în concret, în organizarea acţiunilor ilicite, racolarea de adepţi şi identificarea dintre aceştia a membrilor care alcătuiau palierul de execuţie precum şi recompensarea ori, după caz, directa cointeresare a acestora pentru serviciile prestate şi fidelitatea arătată, cei mai mulţi fiind beneficiari ai produsului infracţiunilor sau a unei părţi semnificative din acesta.

S-a remarcat că, dacă iniţial persoanele din palierul de comandă se ocupau în mod direct de punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale, pe parcursul evoluţiei entităţii infracţionale aceştia s-au specializat, acţionând în marea parte a cazurilor prin persoane interpuse alese tot din cadrul MISA, astfel că activitatea lor ilicită a fost extrem de dificil de probat până la momentul întocmirii prezentului act de sesizare, vădindu-se astfel necesitatea continuării cercetărilor în alte dosare, motiv pentru care va fi dispusă disjungerea cu privire la mai multe fapte şi făptuitori.

Mai mult, pe parcursul evoluţiei grupului infracţional organizat, membrii palierului de comandă nu mai au legături directe cu adepţii MISA - vulgul, contactul cu marea masă fiind realizat de persoanele din eşalonul imediat inferior care se ocupă de materializarea efectivă a dispoziţiilor date de lideri şi care, fiind persoane de încredere şi participând susţinut la activitatea ilicită, în eventualitatea deconspirării reţelei, în general nu îşi implică şefii şi nu dau declaraţii împotriva acestora.

În ceea ce priveşte palierul de execuţie, acesta este format din majoritatea şefilor de ashramuri care aduceau la cunoştinţa inculpatului BIVOLARU GREGORIAN sinteza activităţii desfăşurate, executând doar activităţi bine stabilite, ordonate, fără a avea însă o viziune de ansamblu asupra întregului complex infracţional, fiind astfel singurele persoane împotriva cărora se pot administra probe directe.

Referitor la acest aspect se remarcă faptul că, datorită apartenenţei la un grup religios cu valenţe sectare, adepţii MISA, şi cu predilecţie cei din primele două paliere, sunt instruiţi ca, în cazul deconspirării grupării organizate, să îşi nege propria participare, şi, mai ales, să nu implice alte persoane, astfel că demersul organului de urmărire penală de aducere la cunoştinţă acestora a existenţei unor dispoziţii legale de natură să atragă cauze de impunitate sau de reducere a pedepselor aplicabile nu este întotdeauna de natură să compenseze obligaţiile morale faţă de grupul infracţional.

La toate acestea se adaugă şi temerea evidentă pe care o creează puterea de care dispune liderul spiritual al mişcării şi cei din primul palier de comandă.

Această atitudine, similară conceptului de „omertá”, îngreunează sau chiar face imposibilă demantelarea întregii activităţi infracţionale sau deconspirarea tuturor membrilor reţelei, iar în cazul în care, prin intervenţia organelor judiciare, o parte este anihilată, palierele de comandă, a căror implicare nu întotdeauna poate fi documentată în mod eficient, dispun racolarea de noi membri, pentru continuarea activităţii în baza aceluiaşi mod de operare.

În ceea ce priveşte racolarea de noi membrii, a rezultat că în mod premeditat sunt exploatate cu abilitate diversele insatisfacţii personale ale individului, aparţinând unor medii sociale diferite, de la cei cu un grad de instrucţie scăzut până la cei din „elita societăţii” (profesori, ingineri, medici, etc.) şi speculate greutăţile cotidiene, sugerându-se ca unică soluţie practicarea exerciţiilor de yoga care ar fi de natură să ajute la depăşirea obstacolelor, intenţia manifestă fiind prevăzută şi în statutul mişcării MISA.

Odată ajunse acolo, persoanele racolate rup legăturile cu familia şi se izolează de restul semenilor, formându-şi propriul univers specific yoghinilor, contribuind cu munca fizică la activităţile desfăşurate în ashram, implicându-se în suportarea diverselor cheltuielii financiare pe care le presupune plata cursurilor, manualelor, legitimaţiilor, taxelor de participare la simpozioane, tabere, aceasta reprezentând în fapt o importantă componentă a modului de finanţare a organizaţiei în cauză.

În directă consonanţă cu aspectele mai sus expuse şi care fac obiectul prezentului rechizitoriu se impune precizarea că faptele deduse judecăţii constituie o disjungere din dosarul cu numărul 720/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în care prin rechizitorul cu acelaşi număr din 13 august 2004 au fost trimişi în judecată inculpaţi BIVOLARU GREGORIAN sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de corupţie sexuală, faptă prev.de art.202 al.3 C.p. , trafic de minori, faptă prev.de art.13 al.1, al.3 teza 1 şi al.4 teza 3, cu referire la art.12 al.1 şi al.2 lit. a din Legea nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, act sexual cu un minor, în formă continuată, faptă prev.de art.198 al.2 şi 3 C.p. cu aplic.art.41 al.2 C.p. şi art.13 al.1 C.p., perversiune sexuală, în formă continuată, faptă prev.de art.201 al.3 şi 31 C.p. cu aplic.art.41 al.2 C.p. şi trafic de minori, faptă prev.de art.13 al.1 şi al. 3 teza 1 din Legea nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi tentativă la trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, faptă prev.de art.70 al.1 şi 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.105/2001 modificată prin art.29 pct.1 din Legea nr.39/2003; FARCAŞI MARIA-MIRONA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de corupţie sexuală, în formă continuată, faptă prev.de art.202 al.1 C.p. cu aplic.art.41 al.2 C.p. şi FARKAS FERENC SZOLT sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de migraţi, prev.de art.71 al.1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.105/2001, modificată prin art.29 pct.2 din Legea nr.39/2003.


CAPITOLUL II

În vederea identificării naturii organizaţiei constituită şi dezvoltată de către persoanele din eşalonul de conducere al MISA, a condiţiilor care au făcut posibilă săvârşirea faptelor ce fac obiectul prezentului rechizitoriu şi a atitudinii adoptate de către mai multe state ale căror autorităţi s-au confruntat cu situaţii similare, se impune o expunere a textelor de lege cu incidenţă în această materie la nivel european şi mondial precum şi o enumerare descriptivă a unor entităţi similare, după cum urmează:

1. Reglementări internaţionale privitoare la secte şi Noile Mişcări Religioase ) New Religious Movements – „NRM”)

a) Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite la San Francisco (SUA) în 1948, prevede în cuprinsul art.4, că, “nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute”, iar art.5 consacră faptul că ”nimeni nu va fi supus la tortură, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante”.

Conţinutul art.5 din declaraţia Universală a Drepturilor Omului este redat textual şi în art.7 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice ( adoptat de ONU în 1996, ratificat de România în 1974).

b) La data de 05.02.1992, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Recomandarea nr.1178/1992, privind sectele şi Noile Mişcări Religioase. Potrivit Statutului Consiliului Europei, Recomandările Adunării Parlamentare conţin propuneri adresate de aceasta Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, a căror implementare este prerogativa guvernelor tuturor ţărilor membre ale acestui organism internaţional.

Această recomandare a Consiliului Europei adoptată la sesizările adresate acestuia de diverse asociaţii şi familii prejudiciate de activitatea sectelor, precum şi de Parlamentul european, exprimă îngrijorarea acestui organism internaţional cu privire la activitatea desfăşurată de secte şi alte “Noi Mişcări Religioase” (NRM).

Prin acest act se solicită statelor membre:

- să înfiinţeze autorităţi independente care să monitorizeze activitatea sectelor şi să facă publice activităţile negative ale acestora; ( art.7.pct.1)

- să aplice riguros o legislaţie de protejare a minorilor, iar celor care fac parte din secte, să li se aducă la cunoştinţă că au dreptul să iasă din acestea; (art.7 pct.5)

- să înregistreze la autorităţile de protecţie socială toate persoanele care muncesc pentru secte şi să ia măsuri pentru a garanta accesul la asigurările sociale atât a persoanelor sus arătate, cât şi acelora ce decide să părăsească sectele.(art.7 pct.6) fila 1- 3 , vol 3.

c) La data de 22.06.1999, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a adoptat Recomandarea nr.1412/1999, privind activităţile ilegale ale sectelor. fila 9 – 11, vol 3.

Prin acest document, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei înţelege:

- să îşi exprimă îngrijorarea cu privire la activitatea sectelor, indiferent de natura (religioasă, esoterică sau spirituală), pe care acestea o revendică (art.5);

- subliniază importanţa deosebită a culegerii de informaţii veridice asupra activităţii sectelor şi aducerea lor la cunoştinţa publicului larg; (art.7)

- acordă o mare importanţă protejării împotriva relelor tratamente, abuzurilor sexuale, îndemnurilor la abandon şcolar, îndoctrinarea prin “spălarea creierului” (“brainwashing”), săvârşite de membrii grupărilor (sectelor) religioase, esoterice sau spirituale faţă de persoanele vulnerabile (în special minori). (art.9)

Prin art.10 din acest document, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei solicită statelor membre:

- să înfiinţeze autorităţi naţionale independente pentru monitorizarea activităţii grupărilor (sectelor) religioase, esoterice sau spirituale; (art.10 pct.1)

- să declanşeze proceduri penale şi civile împotriva activităţilor ilegale realizate de grupările sus arătate; (art.10 pct.3)

- să combată apariţia cazurilor de încălcare a îndatoririi de a urma cursurile şcolare obligatorii; (art.10 pct.4)

- să încurajeze înfiinţarea de organizaţii neguvernamentale ale victimelor şi familiile victimelor grupărilor (sectelor) religioase, esoterice sau spirituale, în special în special în ţările din centrul şi estul Europei. (art.10 pct.5)

d) - Rezoluţia Parlamentului European nr.2002/2013 (INI) din 04.09.2003 cu privire la situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană. Potrivit art.35 din acest act, sunt avertizate statele membre cu privire la activitatea grupărilor cu caracter sectar care „pun în pericol integritatea fizică sau psihică a persoanelor”, îndemnând statele membre să combată, folosind legislaţiile penale şi civile naţionale, activităţile (pericolele) ilegale ale acestor organizaţii fila 216 - vol 3.

e) Rezoluţia nr.W-10.03/1997 a Parlamentului European – Direcţia Generală de Studii, cu titlul „Sectele în Europa”:

- atrage atenţia asupra faptului că unele secte cu răspândire internaţională desfăşoară activităţi cu caracter penal, care încalcă drepturile omului, cum ar fi: rele tratamente, abuz sexual, lipsire ilegală de libertate, sclavie, încurajează comportamentele violente şi propagă ideile rasiste, evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de arme şi droguri, încălcări ale legislaţiei muncii, practicarea ilegală a medicinii, etc. (pct.E).

- îndeamnă statele membre să ia măsuri ca autorităţile judiciare naţionale (inclusiv poliţia) să aplice legea cu fermitate şi să coopereze strâns între ele pentru a combate încălcările drepturilor fundamentale ale omului de către anumite secte (pct.2)

- îndeamnă guvernele statelor membre să revoce recunoaşterea juridică acordată acelor secte implicate în activităţi infracţionale sau subterane (undercover activities”, în original) (pct.4)

- îndeamnă Consiliul să propună şi să adopte orice măsuri impuse de implementarea practică a Titlului VI al Tratatului de Constituire a Uniunii

Europene, pentru a controla şi combate activităţile ilegale ale sectelor din Uniunea Europeană. (pct.6) fila 217 – 218, vol.3.

f) Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale (adoptată la Roma la 04.11.1950 şi ratificată de România prin Legea nr.30/1994) prevede în art.3, că: „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. fila 224 - vol 3.

g) Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (adoptată de O.N.U. la data de 16.12.1994 şi ratificată de România la data de 09.12.1974), statuează prin art.8 că: „Nimeni nu va fi ţinut în sclavie…, nimeni nu va putea fi ţinut în servitute”. fila 222 – 223, vol 3 . Acest text se coroborează de art.23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia: „orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii…, toţi oamenii au dreptul la salariu…orice om care munceşte are dreptul la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare…” fila 220 – 221, vol 3.

h) Potrivit art.10 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Economice, Culturale şi Sociale, „copii şi adolescenţii trebuie ocrotiţi împotriva exploatării economice şi sociale, folosirea lor la lucrări de natură a dăuna moralităţii sau sănătăţii, de a le pune viaţa în primejdie sau de a dăuna dezvoltării lor normale, trebuie sancţionată prin lege…” fila 227 - vol 3.

2. Evoluţia fenomenului sectar pe plan mondial

Activităţile ilegale ale unor secte de diverse sorginte ideologice au fost combătute cu fermitate în ultimele două decenii pe plan mondial, de autorităţile judiciare din ţări de pe trei continente (precum Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Spania, Grecia, Ungaria, Danemarca, Franţa, Belgia, Olanda, Elveţia, Polonia, Filipine, etc.).

Trebuie remarcat faptul că site-ul oficial de internet al MISA (respectiv http://www.yogaesoteric.net), inclusiv în prezent, critică vehement (sub motivaţia rizibilă a „declanşării unei cruciade mondiale francmasonice împotriva spiritualităţii”), acţiunile de tragere la răspundere penală a liderilor unora dintre sectele sus arătate, pentru activităţi ilegale, respectiv înşelăciune, „spălarea creierelor” adepţilor, trafic de droguri şi arme, spionaj, omoruri, violuri, atentate teroriste, încălcarea drepturilor de autor, spălare de bani, trafic de persoane, ţinerea adepţilor sectelor în stare de sclavie (servitute), pornografie infantilă, activităţi de crimă organizată, încălcarea legislaţiei privind regimul construcţiilor, condiţiile de muncă, etc.

În mod oficial MISA realizează o analogie între acţiunile judiciare ale autorităţilor competente din diverse state democratice, îndreptarea împotriva activităţilor infracţionale ale unor secte şi cercetarea penală a unui număr semnificativ de persoane din conducerea MISA.

Cu privire la atitudinea adoptată de către autorităţile judiciare faţă de astfel de secte ale căror lideri („maeştri sau guru”) au fost condamnaţi de autorităţile judiciare din Europa şi Statele Unite ale Americii pentru săvârşirea infracţiunilor enumerate mai sus, se cuvine a fi făcute următoarele precizări:

1. Secta „BRACTWO ZAKONNE HIMAVANTI” („Confreria Himavanti”) din Polonia, condusă de RSZARD MATUSZEWSKI (alias LALIT MOHAN), înfiinţată pe bazele unei şcoli de yoga integrală de tradiţie şivaită (situaţie identică cu a MISA, după cum reiese chiar din declaraţiile publice ale inculpatului BIVOLARU GREGORIAN, pe site-ul de internet oficial al MISA – http://www.yogaesoteric.net.)

„Guru-ul” acestei secte (ce avea în 1995 circa 3000 de aderenţi), cunoscut sub numele spiritual de „LALIT MOHAN”, împreună cu ANNA WANI SARPA (membră a conducerii „HIMAVANTI”), au fost în perioada 1997 – 2003 arestaţi de instanţele judiciare poloneze, LALIT MOHAN fiind condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă şi ameninţări teroriste (aruncarea în aer a unor biserici aparţinând Bisericii Catolice a Poloniei); ulterior LALIT MOHAN a fost internat pentru expertizarea medico-legală psihiatrică într-o instituţie sanitară (similar unor falşi „guru” din alte ţări est europene) fila 12 – 27, vol 3.

2. Secta „ANNANDA ASSISI” din Italia, condusă de JAMES DONAND WALTERS (născut în 1926 în jud.Prahova, România, din părinţi americani), cunoscut sub numele spiritual de SWAMI KRIYANANDA, a fost discipol al „guru-ului” indian PARAHAMSA YOGANANDA. După ce a fost expulzat din SUA ca urmare a condamnării sale pentru abuz sexual săvârşit asupra a 4 minore în calitatea sa de „, profesor de yoga”, JAMES DONALD WALTERS (alias SWAMI KRIYANANDA) a organizat în Italia (localitatea Nocera Umbra) o comunitate spirituală (şcoală de yoga), cazându-i pe adepţii sectei în ashram-uri şi determinându-i pe aceştia să muncească fără plată (sub pretextul practicării „karma-yoga”) – în folosul său şi al sectei, câte 25 ore săptămânal, încasând chiar şi o sumă de bani pentru acest privilegiu acordat adepţilor sectei!

Prin Ordonanţa nr.1366/03/16.01.2004, a Tribunalului Civil şi Penal din Perugia – Italia (fila 28 – 47, vol 3), s-a dispus arestarea preventivă a numitului JAMES DONALD WALTERS şi a încă 9 membrii a conducerii „ANANDA ASSISI” (pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, extorcare, ţinerea adepţilor sectei în stare de sclavie şi obligarea acestora, prin supunere psihică la doctrine pseudo-religioasă propagate de sectă şi prin ameninţări morale şi psihice, să muncească gratis, să-şi abandoneze propriul loc de muncă, să facă „donaţii” şi „cadouri” în bani sectei) (fila 29, vol 3).

Trebuie menţionat faptul că „opera de referinţă” a lui JAMES DONALD WALTERS, „Calea spre conştiinţa superioară” (în care se face apologia inclusiv a prestării de către adepţii şcolii de yoga de muncă neplătită în folosul acesteia), a fost publicată şi distribuită în România cu sprijinul conducerii MISA (în speţă a inculpatului BIVOLARU GREGORIAN), întrucât cartea a fost comercializată la spectacolele omagiale dedicate inculpatului BIVOLARU GREGORIAN, spirale, tabere şi cursuri MISA .

3. Secta „EMANKAYA” din Danemarca, condusă de UFFE HOVE, care a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru lovituri cauzatoare de moarte aplicate unei femei în vârstă de 50 de ani, în cursul unui ritual sado masochist. De asemenea, 4 membrii ai sectei au fost condamnaţi în 2003 la pedepse privative de libertate pentru atragerea şi cazarea într-un stabiliment al sectei (similar ashram-urilor) a unei minore de 17 ani. fila 155 , vol 3.

4. Sectele organizate de guru-ul MAHARISHI MAHESH YOGI în S.U.A. (în anii 70-80’ „Misiunea luminii divine”, având 80.000 de prozeliţi), respectiv în Olanda, după anul 2000 „Terra Universală a Păcii Lumii” (Global Country of Word Peace) pe baza doctrinelor yoga, înfiinţând comunităţi spirituale (ashram-uri), în cele două state menţionate. MAHARISHI MAHESH YOGI este iniţiatorul „Meditaţiei Transcedentale”, al cărui adept a fost în anii 70’-80’ şi inculpatul BIVOLARU GREGORIAN. fila 161 – 162, vol 3.

5. Secta „AUM SHINRIKYO” fondată ca şcoală de yoga, în Kyhshu, Japonia de SHOKO ASAHARA, în 1986. În perioada 1994-1995 a întreprins două atacuri teroriste cu gaz sarin la metroul din Tokyo, soldat cu 19 morţi şi mii de răniţi. SHOKO ASAHARA a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru producere de droguri, crimă organizată şi omor (200 de adepţi arestaţi în Japonia). fila 180 - 185 , vol 3.

6. Secta condusă de BHAKWAN SRI RAJNEESH (alias OSHO, alias „guru-ul ROLLS ROYCE-urilor şi guru-ul sexului liber”) fila 204, vol. 3, fondată ca şcoală spirituală de esenţă yoga, care a înfiinţat în 1977 în Oregon, Antelope, USA, ashram-ul cel mai mare din lume: Rajneeshpuram (oraşul lui Rajneesh), cu 5000 de locuitori pe 200 mile pătrate. fila 205 - vol 3.

În cadrul acestuia erau întreprinse activităţi menite să depersonalizeze aderenţii prin diverse mijloace (inclusiv prin îndemnarea la practicarea sexului liber, în grup, a yoga, etc.) pentru a le crea o dependenţă totală de comunitate, după care adepţii erau determinaţi să muncească fără a fi plătiţi (în schimbul doar al hranei şi cazării) în folosul lui OSHO.

În 1985 BHAKWAN SRI RAJNEESH a fost arestat de FBI, fiind ulterior judecat pentru 34 capete de acuzare şi deportat din SUA. Ulterior BHAKWAN SRI RAJNEESH a fost expulzat succesiv din alte 21 state, în care a încercat să se stabilească împreună cu organizaţia sa. fila 202 – 215, vol 3.

7. Secta „THE SPIRITUAL HUMAN YOGA” din Belgia, fondată de guru-ul yoghin cunoscut sub numele de MASTER DANG. Urmare percheziţiilor efectuate de poliţia antiteroristă din Belgia în ashram-urile organizaţiei au fost confiscate numeroase computere, documente, ashram-urile au fost închise iar guru-ul MASTER DANG a fost arestat pentru 65 de zile ( şi ulterior expulzat în SUA) pentru desfăşurarea de activităţi ce au atentat la siguranţa naţională a statului belgian fila 196 , vol 3.

8. Secta „DIVINE LIGHT ZENTRUM (Centrul Lumii Divine) din Elveţia, fondată ca şcoală spirituală de yoga, condusă de liderul („guru”) SWAMI OMKARANANDA. Această sectă a înfiinţat în Elveţia ashram-uri, în care a recrutat adepţi, faţă de care a desfăşurat activităţi de „docilizare”, de realizare a unei obedienţe absolute faţă de conducătorul sectei. În 1980, SWAMI OMKARANANDA a fost condamnat în Elveţia la 14 ani de închisoare pentru instigarea unui adept al sectei la uciderea unui oponent al acesteia.

9. Secta „BISERICA SCENTOLOGICă” (ce propagă o religie sincretică conţinând elemente de hinduism, budism, grefate pe credinţa necondiţionată în nemurire şi reîncarnarea adepţilor), fondată în 1954 de ufologul LAFAYETTE RON HUBBARD.

Această grupare, urmare prozelitismului fervent realizat, a atras un mare număr de adepţi în ţările vest-europene, ca urmare a manipulării lor mentale, sunt convinşi să muncească fără plată în folosul organizaţiei.

În urma unor acţiuni concertate ale organelor judiciare din Franţa, Belgia, Spania, Elveţia şi Germani, în perioada 1999-2001, au fost percheziţionate numeroase locaţii ale grupării, din care au fost ridicate o multitudine de mijloace de probă (PC-uri, documente), au fost arestaţi circa 50 de lideri ai organizaţiei (dintre care 37 numai în Madrid, Spania), deferiţi apoi justiţiei pentru săvârşirea unui spectru larg de infracţiuni, de la evaziune fiscală la lipsire de libertate, ţinerea unor adepţi în stare de sclavie şi crimă organizată. Autorităţile de Parchet din Franţa, Spania şi Grecia au solicitat instanţelor de judecată naţională dizolvarea sectei, iar autorităţile din Germania, Austria şi Elveţia menţin sub o monitorizare severă această organizaţie, interzicând acesteia desfăşurarea de acţiuni de prozelitism. fila 170 – 179 , vol 3.

10. Secta „TEMPLUL POPOARELOR”, (THE PEOPLE’S TEMPLE) cu o doctrină eclectică, înfiinţată în SUA, de pastorul JIM JONES. În urma aservirii adepţilor sectei, a determinat peste 1000 dintre aceştia să se mute în SUA, într-o zonă pustie din Guyana, unde a înfiinţat o comunitate închisă (de tip „ashram”) a grupării în care adepţii trebuiau să muncească fără plată în beneficiul acesteia şi a a guru-ului JIM JONES. În 1979, JIM JONES a convins 924 de adepţi să se sinucidă colectiv, prin ingerarea unui lichid numit „Kaol-Aid” (în fapt o substanţă otrăvitoare).

11. Secta „ANADA MARGA („CALEA FERICIRII”), înfiinţată în Calcutta, India, de „guru-ul” SRI ANANDAMURTI (alias BRABHAT RAJAH SARKAR) ca şcoală spirituală (de yoga). Această organizaţie îşi cazează adepţii în ashram-uri, în condiţii foarte severe, cu limitarea drastică a contactului cu exteriorul, unde sunt îndemnaţi să muncească „benevol” pentru a asigura bunăstarea sectei ANADA MARGA şi a guru-ului suprem”. În 1971 SRI ANANDAMURTI, împreună cu 4 discipoli, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru asasinarea a 14 foşti membrii ai sectei; această „mişcare”, în perioada 1968-1990 a organizat mai multe atacuri teroriste (soldat cu zeci de victime) în India, Australia, Noua Zeelandă şi Europa, pentru a protesta împotriva autorităţilor de la New Delhi. fila 194 - 195 , vol 3.

12. Secta „BISERICA UNIFICăRII” (THE UNIFICATION CHURCH), fondată la Seul – Coreea de Sud, în 1994, „de maestrul spiritual” SUN MYUNG MOON, având în prezent aproximativ 2.000.000 adepţi în întreaga lume. SUN MYUNG MOON s-a autoproclamat „Tatăl Umanităţii” („Father of Humanity”), sloganul său folosit fiind „Let the green dollars retuin to the father” (respectiv la el însuşi, n.a.).

Scopul sectei menţionate este racolarea de adepţi care să fie apoi (într-un cadru bine organizat şi controlat de „guru”) supuşi la muncă fără plată în folosul final al acestuia, manipularea,, aservirea psihică şi depersonalizarea adepţilor săi realizându-se prin:

- hrănirea cu alimente sărace în proteine;

- activitatea continuă cu privare de somn;

- izolarea şi îndepărtarea de familie;

- inocularea sentimentului permanent de vinovăţie faţă de guru-ul MOON;

- munca fără salariu, 16 ore pe zi;

- practicarea cerşetoriei în beneficiul sectei;

- determinarea aderenţilor sectei să accepte deplasări frecvente în străinătate, pentru a-i separa complet de mediul lor obişnuit şi pentru a-i putea astfel domina şi controla cu uşurinţă.

În exercitarea acestei misiuni „divine” a sa, în calitate de „Tatăl Umanităţii”, SUN MYUNG MOON a oficiat în 1975 la Seul căsătoria simultană a 1800 de cupluri de adepţi ai săi (aceştia necunoscându-se anterior unii cu alţii), selecţia perechilor fiind realizată de „guru”, pe baza fotografii solicitate de acesta tuturor adepţilor sectei (această obsesie pentru colectarea de fotografii (semi) nude ale aderenţilor găsindu-se şi la secta organizată în cadrul MISA de către inculpatul BIVOLARU GREGORIAN. fila 169 , vol 3.

13. Secta „ORDINUL TEMPLULUI SOARELUI” (The Order of the Solar Temple”), a fost fondată în 1986 în Geneva, Elveţia, de „guru” LUC JONNT şi JOSEPH DI MAMBRO, care au propovăduit aderenţilor sectei un amalgam de misticism, de surogate „New Age” amestecat cu elemente de catolicism, esoterism, oriental, ufologie, mitul „Cavalerilor Templieri” şi al căutării „Sfântului Graal”. Asemănător celorlalţi „guru” menţionaţi, şi cei ai acestei secte au realizat o depersonalizare şi aservire totală faţă de ei a adepţilor sectei, prin mutarea lor în colectivitate (ashram-uri), obligarea lor la efectuarea de donaţii şi prestarea de muncă în folosul liderilor sub pretextul salvării lor de la „distrugerea apocaliptică a unei părţi a planetei”. Între 1994 şi 1997, cei doi „guru” ai sectei au organizat sinucideri rituale colective a unor adepţi ai sectei (în total 74 de victime) în ashram-urile acesteia din Franţa, Canada şi Elveţia. fila 186 – 189 , vol 3.

14. Secta „EFRAIM”, constituită în Olanda, în anul 2001, de auto-declaratul „profet ELIA” (alias J.VON GEENE), care au prezis celor 100 de adepţi iminenta sfârşitului lumii, îndemnându-i să se sinucidă, fapt ce a condus la declanşarea promptă a unei anchete de către organele de Parchet din Olanda. fila 193 , vol 3.

15. Secta „CULTURE SOLAINE”, constituită între 1995-2000 în localitatea Porlan din Franţa, condusă de „guru” OLIVIER MARTIN. În luna noiembrie 2000, autorităţile judiciare franceze, în urma anchetei efectuate l-au arestat pe liderul sectei, împreună cu alţi 9 apropiaţi adepţi ai acestuia, sub acuzaţiile de abuz de autoritate asupra adepţilor sectei (pe care îi supunea la muncă neretribuită), muncă în condiţii nelegale, fals şi uz de fals, abuz de încredere, înşelăciune, folosirea bunurilor unei societăţi comerciale împotriva intereselor acestora şi spălare de bani. fila 228 – 229, vol 3.

- 1 -


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Mon Jan 07, 2008 3:06 am 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
continuare


CAPITOLUL III


SITUAŢIA DE FAPT

Urmare sesizărilor formulate de un mare număr de persoane şi instituţii cu privire la practicile membrilor MISA (plângeri, memorii şi luări de pozitie în mass-media, toate acestea fiind concretizate în înscrisuri ataşate la vol. 1 şi vol. 2), organele judiciare cu atribuţii în domeniu au procedat la efectuarea de acte premergătoare urmăririi penale cu privire la acest aspect ocazie cu care a rezultat că aspectele sesizate se confirmă, astfel cum a fost expus anterior în capitolul „Preambul”.

În considerarea acestor împrejurări care conturau săvârşirea unor infracţiuni de o mare gravitate, la data de 16.03.2004 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a solicitat instanţei competente, respectiv Tribunalul Bucureşti, eliberarea autorizaţiilor de percheziţie domiciliară (în conformitate cu prevederile art.100 C.p.p.), precum şi de ridicare a obiectelor care deţin date informatice, date referitoare la traficul informaţional sau date referitoare la utilizatori (potrivit art.55 din Legea nr.161/2003) ( fila 1 – 6, vol. 4)

Prin încheierea de şedinţă nr.1480/2004 din 16.03.2004 pronunţată de către Secţia I Penală a Tribunalului Bucureşti s-a admis cererea de efectuare a percheziţiei domiciliare la mai multe locaţii aparţinând MISA şi de ridicare a obiectelor care conţin date informatice, date referitoare la traficul informaţional şi date referitoare la utilizatori, fiind emise autorizaţiile de percheziţie nr.63 şi 64 din 16.03.2004. (fila 7 – 10, vol. 4 )

La data de 18.03.2004 organele de urmărire penală au efectuat percheziţii în locaţiile la care s-a făcut referire în paragraful anterior, ocazie cu care în aceste imobile au fost găsite un mare număr de persoane care locuiau acolo, unele fără forme legale şi fără a-şi justifica prezenţa, precum şi o mare cantitate de bunuri, obiecte şi înscrisuri care, prezentând interes pentru cauza aflată în curs de cercetare, au fost ridicate şi transportate într-un depozit în vederea inventarierii lor, toate aceste operaţiuni fiind concretizate în înscrisuri. Ulterior s-a procedat la identificarea şi inventarierea tuturor obiectelor ridicate, fiind întocmite preocese-verbale în acest sens. Totodată, prin închierea de şedinţă cu nr. 1612/2004 din 21.03.2004 pronunţată de Secţia a-II-a Penală a Tribunalului Bucureşti s-a dispus admiterea cererii de efectuare a unor percheziţii domiciliare în boxele situate în subsolul imobilului din Bucureşti, Calea Ferentari nr.72, Aleea C, bloc 9C, sector 5, asupra încărcăturii autovehiculului cu nr.B-81-ZEU iar la data de 22.03.2004 Secţia a-II-a Penală a Tribunalului Bucureşti a emis autorizaţia nr. 67 din 22.03.2004 pronunţată în dosarul cu nr. 1640/2004 prin care se autoriza efectuarea de percheziţii domicilare în boxele situate în subsolul blocului nr.4C din Bucureşti,

În mod similar, în aceste imobile au fost găsite bunuri, obiecte şi înscrisuri de interes care au fost ridicate, identificate şi inventariate în prezenţa martorilor asistenţi. fila 22 – 28, fila 33 – 40, fila 46 – 208 - vol.6.

*

* *

În continuare se relevă că, datorită complexităţii prezentei cauze, se impune fragmentarea capitolului „SITUAţIA DE FAPT”, printr-o descriere în mod distinct a gradului de contribuţie al fiecărui învinuit /inculpat la săvârşirea faptelor ce fac obiectul prezentului rechizitoriu, cu indicarea mijloacelor de probă ce constituie fundamentul învinuirilor aduse şi în raport de obiectul analizei, în trei subcapitole, după cum urmează:

I. „Organizarea grupului infracţional”


II. „Polivalenta”

III. „Afacerea Extaz”




SUBCAPITOLUL I.

[b]
„ORGANIZAREA GRUPULUI INFRACţIONAL”



1. Învinuitul [b]LOMOŞ DUMITRU-REMUS


În esenţă, faptele sus-numitului constau în aceea că în perioada decembrie 2001-martie 2004, timp în care a făcut parte din grupul infracţional organizat constituit şi condus de către inc. BIVOLARU GREGORIAN în interiorul MISA, în calitatea sa de coordonator al unei brutării aparţinând MISA, la ordinul scris al acestuia din urmă, a primit „ în custodie” mai mulţi adepţi MISA aserviţi spiritual, printre care şi părţile civile MUREŞAN DIANA ISABELA, DUMITRU IONELA-CRISTINA şi VĂLEAN ALINA ELENA, supraveghind la prestarea muncii neretribute în respectiva locaţie după o normă de lucru şi în baza unui regulament de organizare a activităţii desfăşurate ce prevedea sancţiuni aspre la adresa celor ce nu le respectau.

a) infracţiunea de trafic de persoane. În perioada 1999 – 2004 în imobilul situat în Bucureşti, (proprietatea înv. Trandafir Claudiu) a fost organizat şi a funcţionat un punct de lucru al S.C „GANESHA PUBLISHING HOUSE” SRL, administrate de înv. COJOCARU COSTICĂ şi înv.CATRINA NICOLAE.

În acest imobil, cunoscut printre adepţii MISA sub denumirea de „brutăria MISA”, în perioada sus-menţionată au lucrat fără vreo retribuţie de orice natură, sub pretextul practicării karma yoga, în stare de aservire spirituală faţă de inc. BIVOLARU GREGORIAN şi alte persoane din conducerea grupului infracţional constituit de acesta în interiorul MISA, un număr semnificativ de aderenţi ai acestei asociaţii, printre care şi părţile civile VăLEAN ALINA, DUMITRU IONELA CRISTINA şi MUREŞAN DIANA-ISABELA.

Munca neretribuită în „brutăria MISA” a persoanelor vătămate şi a celor trei părţi civile sus-arătate era supravegheată strict şi condusă riguros de înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS, din ordinul direct al inculpatului BIVOLARU GREGORIAN.

Aceste aspecte reies fără dubiu din biletele aflate la care atestă că adepţii MISA efectuau karma yoga la brutărie precum şi din declaraţiile concordante ale următoarelor persoane, după cum urmează:

- partea civilă DUMITRU IONELA-CRISTINA („la brutăria situată în str.Trompetului, unde se fabricau produsele specifice, coordonator era LOMOŞ REMUS”) (fila 138 verso ,olograf şi fila 154 verso, formular – vol 89), („în perioada 2001-2004, ....... LOMOŞ REMUS conducea punctul de lucru numit „brutărie”, aparţinând MISA, din str.Trompetului”, „activitatea de karma-yoga se desfăşura ........ la brutărie, unde coordonator era LOMOŞ REMUS”)

- partea civilă LUPESCU SIMION („numitul LOMOŞ REMUS coordona activitatea de karma-yoga – muncă benevolă neretribuită în folosul MISA, desfăşurată de practicanţii de yoga în brutăria aparţinând MISA, prin intermediul S.C „GANESHA” SRL)

- partea civilă MUREŞAN DIANA-ISABELA („activitatea de brutărie era coordonată de LOMOŞ REMUS”, o persoană extrem de autoritară, care îi aducea la cunoştinţă lui BIVOLARU GREGORIAN cele mai mici abateri, care aplica pedepse în consecinţă adepţilor MISA care lucrau fără plată în acea locaţie, n.a), - partea civilă VăLEAN ALINA („cel care coordona şi supraveghea activitatea yoghinilor care prestau karma-yoga la brutărie ..... punctul de lucru fiind în str.Trompetului, sector 5, era LOMOŞ REMUS)

- martora sub acoperire IONESCU LUCIA („activitatea de la brutărie era coordonată de LOMOŞ REMUS, programul de lucru fiind în special noaptea) fila 186 proces-verbal - vol 77.

- martora MOGA CAMELIA („activitatea brutăriei.... ce se desfăşura în zona Pieţei Ferentari, era coordonată de LOMOŞ REMUS) (fila 238 verso, olograf şi fila 243 formular – vol.77).

- martora BARBU DIANA-CONSTANTINELLA („LOMOŞ REMUS era şeful de la brutăria (MISA, n.a) din str. Trompetului, unde se făcea pâinea pentru ashram-urile din Bucureşti”) (fila 32 verso, formular şi fila 35 formular – vol.77).

- martorul RISTACHE MARIUS CRISTIAN („în cadrul MISA, se practica activitatea de tip karma yoga (muncă neretribuită) sub formă de muncă la brutărie”) fila 364 verso, formular- vol.77.

Datele evidenţiate de către persoanele amintite anterior sunt confirmate şi de conţinutul biletului adresat inculpatului BIVOLARU GREGORIAN de către numita CRISTINA TULUMB în care face referire la atitudinea „miliţienească” a învinuitului LOMOŞ REMUS, în calitatea sa de coordonator al brutăriei.(fila 89,vol 32)

Efectuarea de muncă neretribuită de către adepţii MISA la punctul de lucru în cauză („brutăria MISA”) este relevată de conţinutul declaraţiilor următoarelor persoane:

- martora LUPESCU (fostă SIMIONESCU) ILINCA („...... numitul LOMOŞ REMUS conducea brutăria MISA din str.Trompetului, unde mai mulţi adepţi MISA făceau karma yoga – muncă benevolă gratuită, în folosul MISA”) fila 221 formular şi fila 222 verso, olograf – vol. 77.

- partea civilă VăLEAN ALINA a declarat că „eu personal, am prestat muncă neplătită pentru MISA la brutărie, sub supravegherea lui LOMOŞ REMUS..... atât la brutăria MISA condusă de LOMOŞ REMUS ...... adepţii MISA făceau karma yoga, adică efectuau muncă neplătită în folosul lui BIVOLARU GREGORIAN şi a conducerii MISA. La brutăria MISA erau afişate regulamente de ordine interioară, foarte stricte, care conţineau şi pedepse pentru cei ce făceau karma yoga acolo: amenzi, sporirea numărului de ore de muncă neplătită, ce urmau a fi plătite de cursanţii yoga (ce încălcau regulile stabilite de înv. LOMOŞ REMUS şi inculpatul BIVOLARU GREGORIAN, n.a). Arăt că LOMOŞ REMUS aplica aceste pedepse frecvent celor ce munceau fără plată în brutăria pe care o conducea el” fila 394 verso formular, fila 395 formular, fila 397 verso formular – vol. 89.

Potrivit declaraţiilor părţii civile VăLEAN ALINA, şi părţii civile MUREŞAN DIANA-ISABELA, activitatea neplătită, în stare de aservire totală, a adepţilor MISA la „brutăria” condusă de înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS se desfăşura în condiţii extrem de grele (temperatură ridicată, în principal în timpul nopţii, pe o durată de 4-12 ore zilnic, produsele de panificaţie (pâine, prăjituri, plăcinte, pizza) fiind destinate în general aprovizionării ashram-urilor MISA, pentru alcătuirea porţiilor de hrană, individuale, cât şi comercializării către public, fie direct de la punctul de vânzare al brutăriei, fie la sălile de curs ale MISA din ashram-urile „Pipera 1” (B-dul Dimitrie Pompei nr.3-5, sector 2) şi „Obor” (str.Oteşani nr.16, sector 2). fila 365 verso olograf, fila 366 olograf, fila 382 formular –vol. 89; fila 186 - vol. 77; fila 324 olograf, fila 329 formular – vol.89.

Din declaraţiile părţii civile VăLEAN ALINA rezultă că „brutăria” condusă de înv. LOMOŞ DUMITRU –REMUS a primit numeroase amenzi de la organele de control abilitate, finalmente fiindu-i interzisă activitatea datorită condiţiilor de igienă şi producţie neigienice şi, în pofida acestui fapt, punctul de lucru condus de învinuitul LOMOŞ DUMITRU-REMUS a continuat producţia necesarului de produse de panificaţie pentru aprovizionarea adepţilor MISA cazaţi în ashram-uri fila 366 olograf şi fila 382 formular - vol.89.

Potrivit declaraţiilor părţilor civile MUREŞAN DIANA-ISABELA şi VăLEAN ALINA, la „brutăria MISA”, din ordinul inculpatului BIVOLARU GREGORIAN a fost instalată o staţie de radio emisie-recepţie, folosită (potrivit instrucţiunilor comune ale inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS) pentru comunicarea rapidă între acest punct de lucru şi inculpatul BIVOLARU GREGORIAN şi celelalte persoane din grupul infracţional condus de acesta. fila 338 verso, formular, fila 344 verso, olograf, fila 352 verso, formular, – vol. 89; fila 395 formular, fila 395 verso, formular, fila 401 verso formular şi fila 402 formular – vol. 89.

Da asemenea, din conţinutul declaraţiilor părţilor civile DUMITRU IONELA-CRISTINA şi MUREŞAN DIANA-ISABELA rezultă că au fost trimise de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN (care a abuzat de autoritatea spirituală deplină pe care o avea asupra acestora, prin ordine precise, menţionate de acesta pe bilete de hârtie ), să muncească fără a fi retribuite în vreun fel, în condiţii mizere, la „brutăria MISA”, condusă de înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS. fila 324 olograf, fila 329 formular – vol. 89; fila 394 verso, formular, fila 395 formular, fila 401 verso, formular – vol. 89.

Acesta le-a indicat celor două părţi civile ce activităţi anume să efectueze acolo şi câte ore pe zi, potrivit ordinelor inculpatului BIVOLARU GREGORIAN înscrise pe biletele scrise de acesta şi remise de cele două părţi civile înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS, spre conformare.

Partea civilă MUREŞAN DIANA-ISABELA a arătat în declaraţia sa că: „am desfăşurat karma-yoga, (brutăria MISA, condusă de înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS, n.a) aproximativ un an ..... condiţiile de lucru la brutărie erau extrem de grele, la început efectuând karma yoga în timpul nopţii. La solicitarea mea, BIVOLARU GREGORIAN a acceptat să lucrez în timpul zilei. În toată această perioadă nu mi s-a încheiat un contract de muncă sau de colaborare şi nu am fost plătită pentru activitatea pe care am desfăşurat-o. Dacă din diferite motive nu puteam presta karma yoga eram obligaţi de către BIVOLARU GREGORIAN, sau numai cu acceptul său, să plătim diferite sume de bani, cuprinse între 1.000.000 lei şi 1.500.000 lei pe lună, ce reprezenta echivalentul orelor de karma yoga. Din câte cunosc, la brutărie existau 2-3 persoane care aveau încheiat contract de muncă pentru a justifica o aşa-zisă activitate legală cu prilejul unui eventual control”. fila 324 olograf, fila 324 verso, olograf şi fila 329 formular – vol. 89.

Conform declaraţiilor coroborate ale părţilor civile MUREŞAN DIANA-ISABELA şi DUMITRU IONELA-CRISTINA, toate veniturile rezultate din exploatarea adepţilor MISA în cadrul „brutăriei” conduse de înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS, erau predate ulterior de acesta inculpatului BIVOLARU GREGORIAN. fila 181 olograf, fila 186 olograf, fila 206 formular – vol. 89; fila 341 formular, fila 342 formular, fila 355 formular,– vol.89.

b) infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat. Înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS a făcut parte în perioada 1999-2004, din grupul infracţional iniţiat, organizat şi condus de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în interesul Asociaţiei MISA, în vederea exploatării în interesul membrilor grupului a adepţilor MISA, prin determinarea acestora să muncească perioade îndelungate de timp, în condiţii mizere, fără a fi plătiţi, într-o stare de servitute spirituală foarte asemănătoare sclaviei, abuzând fără scrupule de fanatismul quasi-religios indus gradual şi cu abilitate adepţilor acestei asociaţii, care prezintă toate caracteristicile specifice unei secte, potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialişti din cadrul Institutului Teologic Român din Bucureşti.

După aderarea sa la acest grup infracţional în 1999, înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS a făcut parte din structura organizatorică piramidală a acesteia, mai exact din eşalonul 4 al grupului (execuţional) având ca atribuţii (potrivit declaraţiilor părţilor civile MUREŞAN DIANA-IZABELLA şi DUMITRU IONELA-CRISTINA) aducerea la îndeplinire a ordinelor scrise ale inculpatului BIVOLARU GREGORIAN, prin biletele ce îi erau transmise de la acesta chiar de părţile civile, respectiv primirea acestora la punctul de lucru al S.C „GANESHA PUBLISCHING HOUSE” SRL, denumit „brutăria MISA” şi supunerea acestora la muncă fără plată în stare de aservire spirituală, în condiţiile ordonate de „guru” (inculpatul BIVOLARU GREGORIAN).

Rolul îndeplinit de înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS în cadrul acestui grup infracţional organizat era, pe de o parte, acela de a conduce şi supraveghea munca neretribuită a adepţilor MISA trimişi de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN şi pe care înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS îi primea la punctul de lucru respectiv (după cum reiese din declaraţiile părţilor civile DUMITRU IONELA-CRISTINA, MUREŞAN DIANA-IZABELLA şi VăLEAN ALINA, cât şi cele ale martorilor BARBU DIANA CONSTANTINELLA, MUREŞAN AGNES-ARABELLA, MOGA CAMELIA, IONESCU LUCIA) ; de a supraveghea respectarea de către părţile civile a regulilor de muncă impuse de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN împreună cu învinuitul în cauză, precum şi pedepsirea acelora care le încălcau (conform declaraţiilor părţilor civile MUREŞAN DIANA-IZABELLA şi VăLEAN ALINA), iar, pe de altă parte, acela de a încasa veniturile băneşti rezultate din exploatarea părţilor civile aservite şi de a preda aceste sume coducătorului grupului infracţional organizat, respectiv inculpatului BIVOLARU GREGORIAN (potrivit declaraţiilor părţilor civile DUMITRU IONELA-CRISTINA şi MUREŞAN DIANA-IZABELLA.

Un alt rol al înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS în cadrul grupului menţionat era şi acela de recrutare a adepţilor MISA, în considerarea abuzului de autoritatea deplină pe care inculpatul BIVOLARU GREGORIAN o avea asupra acestora, în scopul exploatării lor prin determinare la efectuarea de muncă neretribuită, în stare de aservire spirituală.

După cum reiese din declaraţiile părţii civile DUMITRU IONELA-CRISTINA, această recrutare a adepţilor MISA era realizată de înv.LOMOŞ DUMITRU-REMUS prin „propovăduire şi îndobitocirea acestora”, „spunându-le despre BIVOLARU GREGORIAN că este mare guru spiritual, cel mai dotat bărbat în materie de sex, ...... şi ne îndemna la ascultarea fără crâcnire la tot ce spune maestrul spiritual şi la obedienţă şi supunere totală”,( fila 186, olograf , vol. 89) precum şi prin îndemnarea adepţilor MISA să se mute în ashram-urile asociaţiei şi să practice karma yoga (muncă neretribuită în folosul grupului infracţional în cauză).

Sunt îndeplinite şi celelalte condiţii impuse de art.2 lit.a din Lega nr.39/2003 pentru existenţa grupului infracţional organizat, respectiv continuitatea temporală a acestuia (aderarea învinuitului LOMOŞ DUMITRU-REMUS având loc neîntrerupt în 1999 până în 2004) precum şi acţiunea coordonată a membrilor grupului, la ordinele stricte ale inculpatului BIVOLARU GREGORIAN transmise înv. LOMOŞ DUMITRU-REMUS prin bilete olografe transmise acestuia prin intermediul părţilor civile ori prin comunicare nemijlocită (personală),cu ajutorul staţiilor de radio emisie-recepţie instalate la domiciliul inculpatului BIVOLARU GREGORIAN şi la „brutăria MISA” (conform declaraţiilor părţilor civile VĂLEAN ALINA şi MUREŞAN DIANA ISABELLA), precum şi prin folosirea mijloacelor de telefonie mobilă sau fixă.

2. ÎnvinuitaVIŞAN TEODORA

În esenţă, faptele sus-numitei constau în aceea că în perioada decembrie 2001-martie 2004, timp în care a făcut parte din grupul infracţional organizat constituit şi condus de către inc. BIVOLARU GREGORIAN în interiorul MISA, în calitatea sa de coordonator al unui ashram aparţinând MISA în care funcţiona şi o bibliotecă aparţinând acestei organizaţii, la ordinul scris al acestuia din urmă, a primit „ în custodie” şi cazat mai mulţi adepţi MISA aserviţi spiritual, printre care şi partea civilă DĂNUŢ DOINA, după care a repartizat-o la bucătăria ashramului, supraveghind la prestarea muncii neretribute în respectiva locaţie după o normă de lucru şi în baza unui regulament de organizare a activităţii desfăşurate ce prevedea sancţiuni aspre la adresa celor ce nu le respectau.

a) infracţiunea de trafic de persoane . În perioada 1999-2004 în imobilul situat în Bucureşti, Şoseaua Sălaj, nr.2, sector 5 (proprietatea MISA), au fost organizate şi au funcţionat atât o bibliotecă a MISA (practic o „cancelarie” a grupului infracţional din MISA condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN, unde se centralizau taxele de curs yoga şi alte contribuţii băneşti ale adepţilor, se păstra arhiva MISA conţinând fişele personale şi fotografiile aderenţilor ori se efectuau traduceri ale unor lucrări publicate în străinătate în diferite domenii, acestea fiind apoi editate în limba română, invocându-l ca autor pe inc. BIVOLARU GREGORIAN, etc.) cât şi un „ashram” (o comunitate în care locuiau adepţii ai MISA), ambele fiind conduse de înv. VIŞAN TEODORA.

Acest aspect rezultă din declaraţiile următoarelor persoane :

- partea civilă MUREŞAN DIANA ISABELA „la biblioteca MISA din Şos. Sălaj, sector 5, şef se ashram era VIŞAN TEODORA” (fila 338 verso, formular, fila 344 olograf, fila 352 verso, formular – vol. 89).

- partea civilă DUMITRU IONELA CRISTINA „la ashram-ul din Şos. Sălaj, şef era VIŞAN TEODORA; în intervalul 2001-2004, VIŞAN TEODORA era şefă de ashram la ashram-ul „Bibliotecii”, Bucureşti” (fila 168 olograf, fila 171 olograf, fila 188 verso, olograf, fila 199 formular, fila 208 formular – vol. 89).

- partea civilă DĂNUŢ DOINA „ la biblioteca MISA din Şos. Sălaj, sector 5, cu şeful de ashram VIŞAN TEODORA” fila 103 verso, formular, – vol. 89.

Potrivit declaraţiilor părţilor civile DĂNUŢ DOINA, DUMITRU IONELA CRISTINA şi MUREŞAN DIANA ISABELA în perioada 1998-2004 a fost instalată în imobilul respectiv o staţie de radio-emisie recepţie folosită, potrivit ordinelor inculpatului BIVOLARU GREGORIAN de înv. COSTIN TITă şi înv. VIŞAN TEODORA (fila 99 olograf, fila 103 verso, formular – vol. 89; fila 208 formular - vol. 89; fila 338 verso, formular, fila 344 verso, olograf, fila 352 verso, formular – vol. 89) , pentru comunicarea rapidă între aceştia din urmă între ei ori cu inc. BIVOLARU GREGORIAN precum şi pentru „centralizarea informaţilor de către inc. BIVOLARU GREGORIAN, care a şi dispus instalarea lor în locaţiile sus-menţionate” (declaraţia părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA) fila 208 formular – vol.89 .

Probatoriul administrat a evidenţiat că în perioada 2001-2002 partea civilă DĂNUŢ DOINA a fost cazată de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în ashram-ul din Bucureşti, Şos. Sălaj nr.2, sector 5, printr-un ordin scris pe un bileţel de hârtie, înmânat apoi de partea civilă învinuitei VIŞAN TEODORA, care conducea acest ashram .

Aserţiunile de mai sus sunt confirmate de conţinutul declaraţiilor următoarelor persoane:

- partea civilă DĂNUŢ DOINA „arăt că pentru a mă caza ulterior în perioada menţionată anterior în ashram-ul bibliotecii MISA, din Ferentari, i-am predat biletul aprobat de BIVOLARU GREGORIAN şefei ashram-ului în cauză, numita VIŞAN TEODORA” (fila 107 – vol. 89)

- partea civilă DUMITRU IONELA CRISTINA ,, în baza ordinului lui Bivolaru Gregorian transmis în scris printr-un bileţel a primit-o şi cazat-o în ashramul respectiv pe numita Dănuţ Doina. Potrivit ordinului lui Bivolaru Gregorian, Vişan Teodora a pus-o pe Dănuţ Doina să muncească fără plată 8 ore /zi la bucătăria ashramului respectiv (karma –yoga), motivul ascultării lui Dănuţ Doina şi al supunerii acesteia fiind autoritatea spirituală şi morală pe care Bivolaru Gregorian şi Vişan Teodora o aveau asupra ei. ” fila 168 olograf - vol. 89.

Din declaraţiile celor două părţi civile rezultă că în bucătăria ashram-ului menţionat era afişat un regulament de ordine interioară, acesta fiind semnat de inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. VIŞAN TEODORA, precum şi faptul că aceasta din urmă i-a aplicat părţii civile DĂNUŢ DOINA două amenzi, una de 3.000.000 lei, pentru că şi-a uscat fusta pe calorifer timp de 15 minute, şi una de 1.500.000 lei, pentru faptul că nu a menţionat într-un registru ora la care a oprit aragazul din „ashram” (declaraţia părţii civile DĂNUŢ DOINA) fila 84 formular 85 formular, fila 90 olograf, fila 90 verso, olograf, fila 95 verso, formular şi fila 108 formular – vol. 89 ;(declaraţia părţii civile Dumitru Ionela Cristina) fila 168 olograf - vol. 89.

Aspectele învederate sunt confirmate de menţiunile înscrisului intitulat ,,reguli generale pentru toţi cei care sunt integraţi în activitatea de la Biblioteca MISA” care atestă, printre altele că apelurile mobile şi interurbane se dau cu aprobarea învinuitei TEODORA VIŞAN. fila 268 – vol. 61.

De asemenea, după cum susţin cele două părţi civile sus arătate, partea civilă DĂNUŢ DOINA a fost cazată de inc. BIVOLARU GREGORIAN printr-un ordin scris pe un bilet de hârtie, fiind apoi primită de înv. VIŞAN TEODORA să locuiască în ashram-ul bibliotecii MISA, aceştia abuzând de autoritatea spirituală pe care o aveau asupra părţii civile DĂNUŢ DOINA, în vederea exploatării ei.

În „biletul de cazare” emis părţii civile DĂNUŢ DOINA şi ulterior de aceasta învinuitei VIŞAN TEODORA, în vederea „primirii” sale în ashram, inc. BIVOLARU GREGORIAN a ordonat ca partea civilă sus arătată să efectueze karma-yoga (muncă neplătită) „câte 8 ore/zi la bucătăria (ashram-ului”), întrucât „aşa mi-a scris BIVOLARU GREGORIAN pe biletul de repartizare în ashram” – declaraţia părţii civile DĂNUŢ DOINA. fila 94 olograf, fila 94 verso, olograf, fila 97 verso, formular, fila 108 formular – vol. 89.

În schimbul muncii neretribuite prestate în bucătăria acestui ashram, partea civilă DĂNUŢ DOINA primea de la înv. VIŞAN TEODORA o cantitate de hrană insuficientă cantitativ şi de o calitate mizerabilă, „mâncarea ….ce mi se servea….. fiind practic o zeamă lungă. În repetate rânduri am suferit de foame….datorită mâncării insuficiente ….era aşa o foamete în ashram-urile respective, încât în locurile unde se servea masa, dacă lăsam farfurie cu mâncare nesupravegheată , fie că era plină cu mâncare sau aveau doar resturi de mâncare – ceilalţi locatari din ashram veneau în grabă pentru că îmi mâncau mâncarea din farfurie, întrucât sufereau şi ei de foame, datorită alimentaţiei insuficiente” , după cum arată parte civilă în cauză. fila 94 olograf, fila 97 verso, formular, fila 108, formular – vol. 89.

Ca toţi ceilalţi adepţi MISA „cazaţi” în ashram-uri , partea civilă DĂNUŢ DOINA a avut libertatea restricţionată de înv. VIŞAN TEODORA şi inc. BIVOLARU GREGORIAN, întrucât „părăsirea ashram-ului pentru a merge la rude sau prieteni în vizită se putea face doar cu bilet de voie de la BIVOLARU GREGORIAN, transmis prin şefa de ashram VIŞAN TEODORA ( conform declaraţiei părţii civile DĂNUŢ DOINA). fila 94 verso, olograf, fila 98 formular, fila 108 formular – vol. 89.

b) Infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat. În perioada 1998-2004 învinuita VIŞAN TEODORA a făcut parte din grupul infracţional iniţiat, organizat şi condus de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în interesul Asociaţiei MISA, în vederea exploatării în interesul membrilor grupului a adepţilor MISA, prin determinarea acestora să muncească perioade îndelungate de timp, în condiţii mizere, fără a fi plătiţi, într-o stare de servitute spirituală foarte asemănătoare sclaviei, abuzând fără scrupule de fanatismul quasi-religios indus gradual şi cu abilitate adepţilor acestei asociaţii, care prezintă toate caracteristicile specifice unei secte, potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialişti din cadrul Institutului Teologic Român din Bucureşti.

După aderarea sa la acest grup infracţional înv. VIŞAN TEODORA a făcut parte din structura organizatorică piramidală a acesteia, respectiv din eşalonul 4 al grupului (execuţional) având ca atribuţie aducerea la îndeplinire a ordinelor scrise de inc. BIVOLARU GREGORIAN, (prin bileţele ce îi erau transmise de la acesta chiar de partea civilă DĂNUŢ DOINA), respectiv prin:

- primirea şi cazarea părţii civile DĂNUŢ DOINA precum şi a altor adepţi în ashram-ul MISA din Bucureşti, Şos. Sălaj nr.2, sector 5 (condus chiar de înv. VIŞAN TEODORA).

- supunerea părţii civile Dănuţ Doina şi a altor persoane vătămate la muncă fără plată în stare de aservire spirituală faţă de „guru-ul ” BIVOLARU GREGORIAN, în condiţiile ordonate în scris de acesta;

- conducerea administrativă a ashram-ului (comunităţii de adepţi MISA) din Bucureşti, Şos. Sălaj nr.2, sector 5, urmând strict ordinele transmise în acest sens de inc. BIVOLARU GREGORIAN;

- conducerea şi supravegherea muncii neretribuite prestate de adepţii MISA cazaţi în acest ashram de inc. BIVOLARU GREGORIAN şi pe care înv. VIŞAN TEODORA îi primea în acest imobil;

- supravegherea respectării de către partea civilă DĂNUŢ DOINA şi alte persoane vătămate a regulilor de muncă şi de cazare în ashram, impuse de inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. VIŞAN TEODORA, precum şi pedepsirea acelora care încălcau aceste reguli (prin aplicarea de amenzi, ex: partea civilă DĂNUŢ DOINA);

- comunicarea rapidă cu inc. BIVOLARU GREGORIAN şi conducătorii altor ashram-uri MISA prin folosirea unor staţii de radio-emisie recepţie, în condiţiile stabilite de înv. VIŞAN TEODORA împreună cu inc. BIVOLARU GREGORIAN;

Acest rol complex al înv. VIŞAN TEODORA în cadrul grupului infracţional organizat, condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN este conturat de aspectele cuprinse în declaraţiile părţilor civile MUREŞAN DIANA ISABELA, DĂNUŢ DOINA, DUMITRU IONELA CRISTINA şi persoanei vătămate MUREŞAN AGNES ARABELLA.

c) Infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice Din cercetările efectuate în cauză şi care fac obiectul capitolului „Polivalenta” a rezultat că în noaptea de 12/13.03.2002, grupul infracţional organizat în interiorul MISA, a organizat la Sala Polivalentă din Bucureşti un „spectacol omagial” dedicat împlinirii de către „guru-ul BIVOLARU GREGORIAN a vârstei de 50 ani.

Cu acest prilej pe scena Sălii Polivalente au fost „interpretate” de către adepţi ai MISA mai multe dansuri cu un pregnant caracter pornografic, în faţa unei audienţe de peste 4.000 de spectatori, între care se aflau şi minori, aducându-se astfel o gravă atingere bunelor moravuri.

La instigarea inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. ENACHE CARMEN (ce a asigurat „regia” acestui spectacol) mai multe persoane au interpretat dansuri erotice, în stare de nuditate completă, simulând cu ajutorul unui falus confecţionat artizanal, cu o lungime de 0,8-1 metru.,participarea înv. VIŞAN TEODORA la acest spectacol pornografic fiind atestată de conţinutul declaraţiilor părţilor civile DĂNUŢ DOINA, MUREŞAN DIANA IZABELLA, DUMITRU IONELA CRISTINA.

Avându-se în vedere însă că declaraţiile persoanelor audiate nu au fost confirmate de către alte mijloace de probă urmează ca faţă de învinuita VIŞAN TEODORA să se dispună scoaterea de sub urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 321 C.p.


3. Învinuitul BOZARU DAN

Sintetic, faptele sus-numitului constau în aceea că în perioada decembrie 2001-martie 2004, timp în care a făcut parte din grupul infracţional organizat constituit şi condus de către inc. BIVOLARU GREGORIAN în interiorul MISA, a recrutat-o pe persoana vătămată NICULA GABRIELA în scopul exploatării acesteia, prin determinarea să presteze muncă neplătită, pe martora cu identitatea protejată IONESCU LUCIA în vederea participării sale ca actriţă într-un film pornografic şi, totodată, a primit-o şi cazat-o pe persoana vătămată SIMIONESCU ILINCA, în ashram-ul MISA din Bucureşti, str. Turturică, nr.123, sector 5, în care era cazat şi înv. BOZARU DAN, îndeplinind astfel ordinul scris şi semnat de inc. BIVOLARU GREGORIAN, după care a condus şi supravegheat activitatea de karma-yoga, (muncă neretribuită) constând în efectuarea de traduceri din limba engleză în limba română a unei cărţi referitoare la manuscrisele de la Marea Moartă.

a) Infracţiunea de trafic de persoane. În perioada decembrie 2001-martie 2004 , în calitate de membru al grupului infracţional organizat şi condus de către inc. Bivolaru Gregorian, în interiorul asociaţiei MISA, împreună cu alte persoane din conducerea acestei organizaţii şi în baza unei rezoluţii delictuale unice, la îndemnul inc. Bivolaru Gregorian , prin abuzul de autoritate spirituală exercitat asupra adepţilor MISA, în scopul exploatării acestora în stare de aservire deplină, prin determinarea lor să desfăşoare activfităţi lucrative sub pretextul practicării de karma –yoga învinuitul BOZARU DAN a recrutat mai multe persoane după care le-a îndemnat pe acestea să presteze muncă în folosul MISA şi al inc. Bivolaru Gregorian fără ca acestea să fi fost retribuite.

Aserţiunile de mai sus sunt confirmate de declaraţiile persoanei vătămate NICULA GABRIELA, coroborate cu cele ale părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA (fila 167 verso, olograf – vol.89), din care rezultă că prima dintre acestea a fost recrutată în intervalul 2001-2002 de înv. BOZARU DAN, în scopul exploatării acesteia, prin determinarea să presteze muncă neplătită în folosul grupului infracţional condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN.

Astfel, persoana vătămată NICULA GABRIELA arată că „ primul meu an de yoga l-am făcut în sala de la Bucur Obor. În cadrul cursurilor de yoga, BOZARU DAN ne povestea despre BIVOLARU GREGORIAN că este un om evoluat spiritual, un luminat, un om trimis pe pământ de către Dumnezeu, că este la a 12 încarnare pe Pământ, având misiunea de a evolua spiritual omenirea.

În cadrul cursurilor de yoga, ne punea să facem consacrări pentru BIVOLARU GREGORIAN, consacrarea înseamnă o rugăciune adusă lui Dumnezeu şi lui BIVOLARU GREGORIAN, în felul următor: Doamne, Dumnezeul nostru, Tatăl ceresc, Te implorăm cu umilinţă, binecuvântează-ne şi revarsă prin noi, graţia Ta divină lui „GRIG” (BIVOLARU GREGORIAN ) Această consacrare o făceau la începutul fiecărei şedinţe de yoga la unison cu voce tare”. fila 299 formular , fila 299 verso, formular şi fila 304 formular – vol.77

Probatoriul administrat a evidenţiat de asemenea că în luna aprilie 2003 persoana vătămată SIMIONESCU ILINCA, în baza unui bilet de cazare scris şi semnat de inc. BIVOLARU GREGORIAN, a fost primită să locuiască în ashram-ul MISA din Bucureşti, str. Turturică, nr.123, sector 5, în care era cazat şi înv. BOZARU DAN.

Potrivit ordinului scris al inc. BIVOLARU GREGORIAN persoana vătămată sus arătată a făcut în ashram-ul respectiv karma-yoga, (muncă neretribuită) sub conducerea şi supravegherea înv. BOZARU DAN, în baza autorităţii spirituale deosebite pe care inc. BIVOLARU GREGORIAN a avea asupra sa), constând în efectuarea de traduceri din limba engleză în limba română a unei cărţi referitoare la manuscrisele de la Marea Moartă.

Persoana vătămată SIMIONESCU ILINCA a declarat că „ această carte mi-a fost dată spre traducere de BOZARU DAN şi tot acestuia i-am predat succesiv textele traduse de mine. Nu am fost plătită pentru această muncă”.fila 367 formular – vol. 77

Declaraţiile sus-numitei sunt confirmate de cele ale părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA . fila 167 verso, olograf – vol 89.

Din declaraţiile martorei cu rezultă că în anul 2001 a fost recrutată de înv. BOZARU DAN (sub pretextul ordinului în acest sens al inc. BIVOLARU GREGORIAN faţă de care martora se afla într-o acută dependenţă spirituală) în vederea participării sale ca actriţă într-un film pornografic care urma să fie vândut în străinătate iar veniturile obţinute reveneau grupului infracţional organizat din care făceau parte inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. BOZARU DAN. Totodată rezultă că în cele din urmă filmările au fost întrerupte, fapt ce a atras o reacţie de furie a inc. BIVOLARU GREGORIAN faţă de înv. BOZARU DAN. fila 187 proces-verbal - vol.77.

b) Infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat. Încă din 1990 învinuitul BOZARU DAN a aderat la grupul infracţional organizat şi condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN în cadrul MISA parcurgând gradual treptele cunoaşterii iniţiatice a guru-lui BIVOLARU GREGORIAN, de la statutul de „cursant MISA” la cel de instructor yoga după cum rezultă din declaraţiile persoanei vătămate, NICULA GABRIELA, părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA ( fila 164 formular – vol 89) , martorului VENCU RICHARD.fila 357 olograf şi fila 361 verso, formular – vol.77.

Aserţiunile de mai sus sunt confirmate de conţinutul declaraţiilor următoarelor persoane:

- martorul GELU STOIAN, „cu trecerea timpului s-a constatat o ierarhie în cadrul MISA, în sensul că în frunte se află BIVOLARU GREGORIAN, secondat de TRANDAFIR CLAUDIU, CATRINA NICOLAE,……..BOZARU DAN”( fila 413 proces-verbal şi fila 414 proces- verbal – vol. 77).

- martorul RISTACHE MARIUS „….MISA, în afară de BIVOLARU GREGORIAN era condusă de TRANDAFIR CLAUDIU, CATRINA NICOLAE ……BOZARU DAN”. fila 364 verso, formular – vol. 77

-martorul VăSÎI HORAţIU MIRCEA „după BIVOLARU GREGORIAN, tot în latura de conducere, se aflau TRANDAFIR CLAUDIU …şi DAN BOZARU”. fila 496 verso, formular, fila 499 olograf, fila 501 formular – vol. 77

Potrivit declaraţilor părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA şi ,după stabilirea sa în Bucureşti, în anul 2002, învinuitul BOZARU DAN a locuit şi locuieşte şi în prezent în ashram-ul MISA din str. Turturică, nr.123, sector 5, coproprietatea inc. BIVOLARU GREGORIAN, înv. TRANDAFIR CLAUDIU şi înv. CATRINA NICOLAE, unde compunea sau compila sub pseudonimul „INDRA” lucrări muzicale ambientale care erau greu vândute adepţilor misa în ashram-uri, tabere, conferinţe, spectacole, etc. (fila 164 formular – vol 89, fila 510 formular – vol. 77).

O altă contribuţie personală a înv. BOZARU DAN la exploatarea adepţilor MISA constă în încasarea taxelor de curs yoga de la adepţi MISA şi transmiterea acestora direct inc. BIVOLARU GREGORIAN, fără a se elibera vreo chitanţă „cursanţilor” – aceştia fiind doar trecuţi pe un tabel nominal ocazie cu care li se aplica o ştampilă pe legitimaţia de curs yoga pentru ca aceştia să poată dovedi că au achitat taxele, după cum declară martorul VENCU RICHARD). fila 357 olograf, fila 361 verso, formular – vol. 77

Prin această activitate a sa înv. BOZARU DAN a contribuit inclusiv la prejudicierea bugetului de stat, prin neplata taxelor şi impozitelor aferente taxelor de curs încasate de la adepţii MISA.

Din economia declaraţiior părţii civile VĂLEAN ALINA rezultă că în cursul anului 2003, înv. BOZARU DAN a primit de la inc. BIVOLARU GREGORIAN o pedeapsă (tapas) respectiv aceea de a fi ţinut în „detenţie consimţită” într-o cameră încuiată din ashram-ul MISA din Bucureşti, str. Turturică, nr.123, sector 5, pe motivul că şi-ar fi însuşit din fondurile MISA nişte sume de bani. „ Din câte ştiu, din 2003 până în prezent, DAN BOZARU este ţinut încuiat cu acordul său, de executare a pedepsei stabilite de guru BIVOLARU GREGORIAN într-o cameră din ashram-ul din str. Turturică, nr.123, sector 5. Numitul DAN BOZARU este scos din acel imobil, cu însoţitori de la MISA, dus la cursul de yoga pentru anul 15 din ashram-ul MISA din B-dul. Dimitrie Pompei nr.3-5, sector 2, după care este readus de însoţitorii săi în camera de izolare” fila 397 verso, olograf, fila 398 olograf, fila 403 formular, fila 404 formular - volum 89.

Declaraţiile părţii civile nominalizate anterior cu privire la acest aspect şi care sunt de natură să evidenţieze obedienţa manifestată de către înv. BOZARU DAN şi alţi adepţi faţă de ordinele inculpatului BIVOLARU GREGORIAN, ca o componentă a disciplinei ierarhiilor grupului infracţional organizat, sunt confirmate de multitudinea de bilete adresate de către adepţi inculpatului BIVOLARU GREGORIAN prin care îi solicită să li se permită să ia legătura cu înv. BOZARU DAN care se afla în ashramul din str. Turturică, nr.123, sector 5. (fila 9- 12, 14, 16,18,19 verso,24, 25,vol. 40,fila 7, vol 31)

Se relevă că inculpatul aproba efectuarea unor astfel de vizite aplicându-şi rezoluţia afirmativă iar în unele situaţii a şi făcut precizări ( vezi biletul adresat de către Roman Alina prin care îi solicită totodată să rămână şi peste noapte iar inculpatul BIVOLARU GREGORIAN precizează că este de acord, cu menţiunea că „la fereastră lui precum Julieta” (fila 12 verso, vol. 40)

După aderarea sa la acest grup infracţional înv. BOZARU DAN a făcut parte din eşalonul 2 al grupului (de recrutare şi decizie limitată) având următoarele „atribuţii”:

- recrutarea adepţilor MISA prin abuzarea de autoritatea spirituală pe care inc. BIVOLARU GREGORIAN o avea asupra acestora, în scopul exploatării lor prin determinarea acestora să presteze activităţi neretribuite, în stare de aservire spirituală. Astfel, înv.BOZARU DAN a recrutat-o pe persoana vătămată NICULA GABRIELA să presteze activităţi de traducere a unor texte şi pe martora cu identitatea protejată IONESCU LUCIA să „joace” fără plată în filme pornografice., veniturile obţinute fiind încasate de conducerea grupului infracţional organizat în cauză .

- supunerea persoanei vătămate SIMIONESCU ILINCA şi a altor persoane vătămate la muncă fără plată, în stare de aservire spirituală faţă de „guru-ul” BIVOLARU GREGORIAN, în condiţiile ordonate de acesta;

- conducerea şi supravegherea muncii neretribuite prestate de persoana vătămată SIMIONESCU ILINCA şi alte persoane;

- încasarea taxelor de cursuri yoga de la adepţii MISA, fără a fi înregistrate contabil şi impozitate după care acestea erau remise inc. BIVOLARU GREGORIAN prin intermediul înv. VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA;

- efectuarea de interceptări de la distanţă a unor convorbiri, cu ajutorul microfonului unidirecţional, cu antenă parabolică, deţinut de către acesta în ashram-ul MISA din Bucureşti, str. Turturică, nr.123, sector 5, şi folosirea acestor înregistrării în vederea protejării intereselor grupului infracţional organizat menţionat. (aceste fapte fac obiectul dosarului cu nr. 7 D/P/2004 al DIICOT-Serviciul Teritorial Bucureşti, fiind începută urmărirea penală faţă de înv. BOZARU DAN sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art 19 teza II-a din Legea nr. 51/1991)

Rolul înv. BOZARU DAN în cadrul grupului sus menţionat reiese din declaraţiile părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA şi VăLEANU ALINA, ale persoanei vătămate SIMIONESCU ILINCA şi NICULA GABRIELA precum şi ale martorilor RAPCEA MIHAI, VASÎI HORAţIU MIRCEA, RISTACHE MARIUS , „GELU STOIAN” şi „IONESCU LUCIA”.

4. TIPLEA GRIGORE

Sintetic, faptele sus-numitului constau în aceea că în perioada decembrie 2001-martie 2004, timp în care a făcut parte din grupul infracţional organizat constituit şi condus de către inc. BIVOLARU GREGORIAN în interiorul MISA, în calitatea sa de şef al ashramului „Faur” le-a cazat în această locaţie pe părţile civile ALBU GAROFIţA TIţA şi COSTEA CORNEL îndeplinind astfel un ordin anterior scris şi semnat de inc. BIVOLARU GREGORIAN, după care a condus şi supravegheat respectarea regulamentului ashramului respectiv care presupunea şi activităţi circumscrise noţiunii de karma-yog, (muncă neretribuită).

În noaptea de 12/13.03.200, la instigarea inc. BIVOLARU GREGORIAN şi a înv. ENACHE CARMEN, alături de alte persoane, a interpretat dansuri erotice, în stare de nuditate completă, în faţa unei audienţe de peste 4.000 de spectatori, între care se aflau şi minori, aducând astfel o gravă atingere bunelor moravuri.

a). Infracţiunea de trafic de persoane. În perioada 2000-2004, în imobilul aparţinând SC „PEGASUS” SRL a funcţionat un ashram (cunoscut sub numele de ashram-ul „FAUR”) care din luna decembrie a anului 2001 a fost condus de către înv. TIPLEA GRIGORE ce fusese numit ”şef de ashram” de către inc. BIVOLARU GREGORIAN .

Acest fapt rezultă din conţinutul biletului cu rezoluţia favorabilă aparţinând inculpatului BIVOLARU GREGORIAN (fila 167, vol. 40) precum şi din declaraţiile următoarelor persoane:

- partea civilă DUMITRU IONELA CRISTINA „ Cu privire la ţiplea Grigore arăt că acesta a fost în perioada 2000-2004 şef al ashramului „Faur” fiind numit în această funcţie de către Bivolaru Gregorian” (fila 171 verso olograf, volum 89).

- partea civilă COSTEA CORNEL „şefii ashram-ului FAUR au fost MOCANU MăDăLIN iar de la sfârşitul anului 2001 până la plecarea sa în ianuarie 2004, TIPLEA GRIGORE ’’ (fila 61 verso olograf, fila 66 formular , volum. 89)

- partea civilă ALBU GAROFIŢA TITA „la sosirea mea în ashram-ul FAUR, noiembrie 2001, era şef de ashram MĂDĂLIN MOCANU. El a fost înlocuit în decembrie 2001 de GRIGORE TIPLEA - fila 15 verso olograf, fila 20 formular, volum 89

În calitatea sa de şef al ashram-ului FAUR, înv. TIPLEA GRIGORE locuia în camera nr.109 din acest imobil, (singur în cameră spre deosebire de ceilalţi adepţi MISA cazaţi acolo)

Potrivit declaraţiei părţii civile COSTEA CORNEL, „ în medie în acel ashram locuiau 7-8 persoane, acest ashram fiind de fapt un cămin muncitoresc cu 120 camere” fila 61 verso olograf, fila 66 formular, fila 78 formular - volum 89.

La intrarea în ashram-ul FAUR era instalat un panou pe care era afişat un regulament de ordine interioară stabilit şi semnat atât de inc. BIVOLARU GREGORIAN cât şi de şeful ashram-ului respectiv, în persoana înv. TIPLEA GRIGORE, acesta prevăzând, printre altele, norme restrictive de genul: efectuarea unui anumit număr de asane, efectuarea meditaţiei zilnice de la ora 21:00, interzicerea consumului de carne în ashram, restrângând totodată drastic libertatea de circulaţie a adepţilor cazaţi în ashram, în sensul că acestora le era interzis să lipsească din ashram mai mult de 2 nopţi pe săptămână, să părăsească oraşul mai des decât odată la 6 săptămâni (şi atunci doar cu „bilet de voie” de la „guru” BIVOLARU GREGORIAN).

De asemenea acest „regulament” interzicea adepţilor cazaţi în ashram să întâlnească sau să primească prieteni sau rude fără acordul scris în acest sens al inc. BIVIOLARU GREGORIAN, după cum declară părţile civile COSTEA CORNEL DUMITRU IONELA CRISTINA (fila 176 olograf, fila 176 verso, olograf, fila 177 olograf, fila 198 verso, formular si 199 formular - volum 89) şi ALBU GAROFIţA TIţA fila 16 olograf, fila 16 verso olograf, fila 20 formular si fila 21 formular – vol. 89.

Sus-menţionatul regulament al ashram-ului FAUR prevedea şi pedepse care erau dispuse de inc. BIVOLARU GREGORIAN la propunerea înv. TIPLEA GRIGORE; astfel partea civilă COSTEA CORNEL a declarat că înv. TIPLEA GRIGORE i-a solicitat în două rânduri lui BIVOLARU GREGORIAN să fie sancţionat, odată fiindu-i sporit numărul de ore zilnic de karma-yoga, pe care trebuie să le facă, de la 8 ore la 10 ore zilnic, iar a doua oară cu îndepărtarea din ashram, pe motiv că l-a bătut pe înv. TIPLEA GRIGORE.

Ambele sancţiuni au fost aplicate de BIVOLARU GREGORIAN prin bilete de la acesta, care i-au fost arătate de înv. TIPLEA GRIGORE, cu precizarea că anterior partea civilă COSTEA CORNEL primise de la înv. pedeapsa consemnării în ashram pentru o perioadă de 10 zile- fila 62 olograf , fila 66 verso formular, fila 70 verso olograf, fila 73 formular, fila 78 formular - volum 89.

Pe de altă parte, partea civilă ALBU GAROFIţA TIţA arată în declaraţiile sale (confirmate de părţile civile COSTEA CORNEL şi DUMITRU IONELA CRISTINA) că, tot la propunerea înv. TIPLEA GRIGORE, a fost pedepsită, în scris, de inc. BIVOLARU GREGORIAN , după cum urmează:

- i s-a majorat numărul de ore zilnice de karma-yoga, pentru că a întârziat la revenirea în ashram, pe care îl părăsise doar cu bilet de voie de la inc. BIVOLARU GREGORIAN;

- a primit amenzi de 200.000 lei, respectiv 600.000 lei, pentru că a folosit o dată telefonul din ashram în interes personal (această pedeapsă fiind însă „comutată” de inc. BIVOLARU GREGORIAN , la propunerea înv. TIPLEA GRIGORE, în ore suplimentare de karma-yoga, într-un atelier de croitorie);

- a fost obligată împreună cu partea civilă COSTEA CORNEL de înv. TIPLEA GRIGORE, la ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN, să nu părăsească ashram-ul „Faur” nici un moment, în perioada vacanţei de vară, precum şi să păzească imobilul în cauză, în ture de 12 ore, alternativ cu partea civilă COSTEA CORNEL;

- în toamna anului 2003 înv. TIPLEA GRIGORE i-a propus inc. BIVOLARU GREGORIAN (lucru acceptat de acesta) pedepsirea părţii civile ALBU GAROFIţA TIţA prin obligarea acesteia de a nu părăsi ashram-ul pe toată perioada vacanţei de primăvară a anului 2004”;fila 16 olograf, fila 16 verso, olograf, fila 20 formular - volum 89.

În afară de sancţiunile mai sus enumerate, „regulamentul de ashram” stabilit de inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. TIPLEA GRIGORE prevedea şi alte pedepse generice cum ar fi : amenda de la 300.000 lei –la 3.000.000 lei prevăzută pentru adepţii MISA care se urcau cu picioarele pe vasul de toaletă (sancţiunea alternativă prevăzută în acest caz fiind obligarea adeptului la cumpărarea a 3 vase noi de toaletă) , excluderea din ashram pe o perioadă de până la 3 luni, raderea în cap a adeptului „contravenient” etc. (conform declaraţilor părţii civile COSTEA CORNEL) fila 78 formular - volum 89.

Potrivit declaraţiilor părţii civile COSTEA CORNEL, înv. TIPLEA GRIGORE a beneficiat direct, alături de alte persoane membre ale grupului infracţional condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN de „avantaje materiale şi morale” în urma supunerii sale la „muncă brută mizerabilă, fără respectarea normelor de protecţia muncii, într-un frig groaznic….am lucrat primii doi ani câte 16 ore /zi, fără nici o compensaţie materială sau morală, cu o normă de hrană de 12.000 lei/zi” -fila 48 formular, vol 89

Partea civilă COSTEA CORNEL a fost trimis să locuiască în ashram-ul „Faur” în luna mai 2000 din ordinul înv. NECULA MARIUS, fiind primit să locuiască în acest imobil, în vederea exploatării sale (în stare de aservire spirituală faţă de inc. BIVOLARU GREGORIAN) iniţial de către numitul MOCANU MĂDĂLIN, iar cu începere din luna decembrie 2001 de către înv. TIPLEA GRIGORE, partea civilă menţionată părăsind imobilul doar în luna ianuarie 2004.

La rândul său, partea civilă ALBU GAROFIŢA TIŢA a fost cazată în ashram-ul „Faur” de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în baza unui bilet de cazare scris şi semnat de acesta, fila 6 olograf, fila 10 formular , vol. 89. În luna noiembrie 2001, a fost primită să locuiască în acest imobil în scopul exploatării sale (în stare de aservire spirituală faţă de inc. BIVOLARU GREGORIAN ) iniţial de către numitul MOCANU MĂDĂLIN, iar din luna decembrie 2001 până în luna decembrie 2003, de către înv. TIPLEA GRIGORE.

Din declaraţiile părţii civile ALBU GAROFIŢA TIŢA reiese că în sarcina înv. TIPLEA GRIGORE intra atât conducerea ashram-ului „FAUR”, respectiv primirea şi cazarea adepţilor trimişi de inc. BIVOLARU GREGORIAN (cu „bilete de cazare” scrise şi semnate de acesta) precum şi executarea pedepselor dispuse de inc. BIVOLARU GREGORIAN la propunerea sa, în calitate de şef de ashram , care lua la cunoştinţă în mod direct şi nemijlocit despre abaterile celorlalţi ocupanţi ai locaţiei respective ,fila 6 verso olograf , fila 11 formular - volum 89.

Totodată, sus-numita arată că „acesta (TIPLEA GRIGORE n a ) ne obliga să facem meditaţie toţi, într-o cameră rece….în plus ne dădea sarcini în afara orelor de karma-yoga stabilite, pază la spirale, karma yoga suplimentară la tipografie şi ne consemna în ashram pe timpul vacanţei şi cu sarcini de pază a ashram-ului, şi cu sarcini de muncă……odată ne-a pedepsit fără motiv pe mine şi pe CORNEL COSTEA”. fila 15 verso olograf, fila 16 olograf, fila 20 formular-volum 89.

Aspectele relatate de către părţile civile COSTEA CORNEL şi ALBU GAROFIţA TIţA sunt confirmate pe deplin de menţiunile biletelor din 02.08.2003 şi 10.08.2003 din care rezultă că cei doi au obligaţia ca în perioada vacanţei de vară 10.08.2003 - 07.09.2003 să facă căte 8 ore de planton în timpul zilei iar noaptea să fie prezenţi în ashram ( fila 62-63, vol 30) , ambele înscrisuri fiind semnate de către înv. ŢIPLEA GRIGORE.

- 2 -


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Mon Jan 07, 2008 3:08 am 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
continuare

b) Infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat.

În perioada 1999-2004 înv. TIPLEA GRIGORE a făcut parte din grupul infracţional iniţiat, organizat şi condus de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în interesul Asociaţiei MISA, în vederea exploatării în interesul membrilor grupului a adepţilor MISA prin determinarea acestora să muncească perioade îndelungate de timp, în condiţii mizere, fără a fi plătiţi, într-o stare de servitute spirituală foarte asemănătoare sclaviei, abuzând fără scrupule de fanatismul quasi-religios indus gradual şi cu abilitate adepţilor acestei asociaţii, care prezintă toate caracteristicile specifice unei secte, potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauza prezentă de specialişti din cadrul Institutului Teologic Român din Bucureşti.

După aderarea sa la acest grup infracţional în 1999, înv. TIPLEA GRIGORE a făcut parte din structura organizatorică piramidală a acesteia, mai exact din eşalonul 4 al grupului (execuţional) având ca atribuţie principală potrivit declaraţiilor părţilor civile COSTEA CORNEL, ALBU GAROFIţA TITA, DUMITRU IONELA CRISTINA aducerea la îndeplinire a ordinelor inculpatului BIVOLARU GREGORIAN, care îi erau transmise de acesta ( fie verbal, fie în scris, prin bilete scrise şi semnate de acesta), în sensul primirii în imobilul situat în Bucureşti, Aleea Cioplea, nr.6, sector 2, aparţinând SC PEGASUS SRL (cunoscut sub numele de „ashram-ul FAUR”) a adepţilor MISA (pentru care şi părţile civile COSTEA CORNEL şi ALBU GAROFIţA TIţA) , în scopul exploatării acestora, prin supunerea lor la muncă fără plată în stare de aservire spirituală faţă de inc. BIVOLARU GREGORIAN în condiţiile ordonate de acesta.

Alte atribuţii ale înv. TIPLEA GRIGORE în cadrul acestui grup infracţional organizat erau următoarele:

1) administrarea ashramului „Faur” din ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN.

2) instituirea, împreună cu inculpatul BIVOLARU GREGORIAN, a unui regulament al ashramului în cauză, cu reguli drastice şi sancţiuni severe (pe care le-a aplicat personal părţilor civile menţionate anterior, cu acordul inculpatului BIVOLARU GREGORIAN ),scopul urmărit prin aceasta fiind desocializarea adepţilor cazaţi în acel loc, ruperea legăturilor personale ale acestora cu „viaţa de dinainte de ashram (prieteni, familie, colegi, etc) şi întreţinerea de relaţii doar cu persoane din cadrul MISA, pentru a limita astfel comunicarea cu persoane din exteriorul Asociaţiei şi a obţine şi menţine un control strict şi obedienţa deplină a adepţilor MISA.

3) supravegherea conformării adepţilor cazaţi în ashram la regulile de trai şi de muncă neretribuită stabilite de inc. BIVOLARU GREGORIAN şi ceilalţi învinuiţi în cauză.

4) recrutarea adepţilor MISA cazaţi în ashram-ul în cauză, prin îndemnarea acestora să asculte fără nici o împotrivire pe „guru-ul” BIVOLARU GREGORIAN şi ordinele acestuia, să locuiască permanent în ashram şi să muncească în locurile indicate de inc. BIVOLARU GREGORIAN fără a cere vreo retribuţie (sub pretextul că astfel vor „deveni”- evolua spiritual într-un mod alert).

Sunt îndeplinite şi celelalte condiţii impuse de art. 2 lit.a din Legea nr.39/2003 pentru existenţa grupului infracţional organizat, respectiv continuitatea temporală a acestuia (aderarea învinuitului TIPLEA GRIGORE având loc neîntrerupt din 1999 până în 2004) precum şi acţiunea coordonată a membrilor grupului, la ordinele stricte ale inculpatului BIVOLARU GREGORIAN transmise înv. menţionat fie prin bilete olografe transmise acestuia prin părţile civile, fie prin comunicare nemijlocită (personală), fie prin folosirea mijloacelor de telefonie mobilă sau fixă.

c) Infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice Din cercetările efectuate în cauză şi care fac obiectul capitolului „Polivalenta” (fila 477-497 rechizitoriu) a rezultat că în noaptea de 12/13.03.2002, grupul infracţional organizat în interiorul MISA, a organizat la Sala Polivalentă din Bucureşti un „spectacol omagial” dedicat împlinirii de către „guru-ul BIVOLARU GREGORIAN a vârstei de 50 ani.

Cu acest prilej pe scena Sălii Polivalente au fost „interpretate” de către adepţi ai MISA mai multe dansuri cu un pregnant caracter pornografic, în faţa unei audienţe de peste 4.000 de spectatori, între care se aflau şi minori, aducând astfel o gravă atingere bunelor moravuri.

La instigarea inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. ENACHE CARMEN (ce a asigurat „regia” acestui spectacol) înv. ŢIPLEA GRIGORE, alături de alte persoane, a interpretat dansuri erotice, în stare de nuditate completă, simulând cu ajutorul unui falus confecţionat artizanal, cu o lungime de 0,8-1 metru.

Participarea înv.ŢIPLEA GRIGORE ca „actor” la acest spectacol pornografic este confirmată de declaraţiile părţilor civile DĂNUŢ DOINA, MUREŞAN DIANA ISABELA, DUMITRU IONELA CRISTINA, de înregistrarea pe suport magnetic a spectacolului în cauză, ( 6 mini videocasete înseriate cu seriile DÎMB 0070, DÎMB 0071, DÎMB 0072, DÎMB 0073 , DÎMB 0074, DÎMB 0075) precum şi de recunoaşterea parţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA de pe planşe fotografice. fila 143 – fila 147, fila 161, fila 181 - vol 87.

5. Învinuita STROE CRISTINA

Sintetic, faptele sus-numitei constau în aceea că în perioada decembrie 2001-martie 2004, timp în care a făcut parte din grupul infracţional organizat constituit şi condus de către inc. BIVOLARU GREGORIAN în interiorul MISA, în calitatea sa de şefă a compartimentului „traduceri”din cadrul bibliotecii MISA a exploatat munca depusă de către partea civilă ALBU GAROFIŢA TIŢA, activitatea învinuitei concretizându-se în conducerea şi supravegherea respectării activitaţii de traducere efectuată de către mai mulţi adepţi MISA( printre care şi partea civilă ALBU GAROFIŢA TIŢA) cu titlu de karma-yoga, (muncă neretribuită), îndeplinind astfel ordine scrise şi semnate de inc. BIVOLARU GREGORIAN.


1. Infracţiunea de trafic de persoane. În perioada 2000-2004, în imobilul situat în Bucureşti, str. Mache Eftimiu nr.7, sector 5, coproprietatea înv. CHIŞCĂ CAMELIA LUMINIţA şi a înv. NEGÎCI MIHAI ROBERT, a fost organizat şi a funcţionat un „ashram” al MISA cunoscut sub numele de „Mache 3” (alcătuit din 10 camere ).

Acesta a fost condus şi administrat de înv. STROE CRISTINA ( ocupantă a camerei nr.8 a imobilului) care avea totodată calitatea de instructor de cursuri yoga în cadrul MISA, aceasta fiindu-i conferită personal de inc. BIVOLARU GREGORIAN, după cum rezultă din declaraţiile concordante ale părţilor civile DUMITRU IONELA CRISTINA (fila 171 olograf, fila 172 olograf - volum 89) si MURESAN ISABELA (fila 344 verso, olograf, fila 352 verso, formular – volum 89), precum şi din registrul conţinând situaţia ashram-urilor MISA, descoperit cu prilejul percheziţiei efectuate la domiciliul înv. VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA la data de 18.03.2004. fila 496 , vol 73.

Potrivit declaraţiilor părţilor civile DUMITRU IONELA CRISTINA (fila 172 olograf si fila 172 verso, olograf-volum 89), DĂNUŢ DOINA (fila 100 verso, olograf –volum 89), COSTEA CORNEL (fila 63 olograf si fila 63 verso, olograf, fila 68 verso, formular - volum 89) şi MUREŞAN DIANA ISABELA (fila 342 formular şi fila 343 formular, fila 348 olograf, fila 356 formular – vol. 89), în perioada 2001-2004, din ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN, înv. STROE CRISTINA, împreună cu înv. VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA, numitele BAZAVAN ANDRA şi PETRESCU ANCA, au condus activitatea de karma-yoga, efectuată fie la sediul „bibliotecii” (şi ashram-ului) MISA din Bucureşti, Şos. Sălaj nr.2, bl.126 A, parter, sector 5 , fie la reşedinţa mai multor adepţi MISA, munca lor constând în traducerea în limba română a unor cărţi publicate în străinătate de diverşi autori, după care aceste traduceri erau publicate în mod fraudulos în România sub semnătura „autorului” BIVOLARU GREGORIAN şi vândute cu preponderenţă adepţilor MISA cu prilejul cursurilor de yoga, taberelor spirituale, această activitate fiind o sursă importantă de venituri ilicite pentru grupul infracţional organizat condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN.

Din economia declaraţiilor părţii civile COSTEA CORNEL rezultă că înv. STROE CRISTINA era „şefa compartimentului traduceri” al MISA, iar din cea a părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA rezultă de asemenea că înv. conducea la „biblioteca MISA” „secţia fişe”, acesta fiind şi locul unde primea banii de la instructorii din provincie, împreună cu situaţia contabilă a acestor banii -reprezentând contravaloarea cursurilor urmate de adepţii MISA- pe care ulterior îi remitea învinuitei VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA.”

Fiind audiată, partea civilă ALBU GAROFIŢA TIŢA a arătat că după cazarea sa în ashram-ul „Faur”, fapt realizat în luna noiembrie 2001, „GRIG (inc. BIVOLARU GREGORIAN ) m-a repartizat să fac karma-yoga la traduceri din engleză în română, câte 5 ore pe zi. Iniţial am tradus fragmente din lucrări (unele fără să le cunosc titlul) ……se refereau la diferite terapii orientale sau refacerea capacităţii sexuale şi vindecarea impotenţei ca: terapia prin râs, dieta specifică, plante, parfumuri, terapie prin artă, masaj sau automasaj, cromoterapie, respiraţie conştientă. De obicei, terminam norma pentru 5 luni şi apoi predam traducerile la biblioteca MISA la CRISTINA STROE, care le verifica şi îmi dădea altă normă. După un timp (înv. STROE CRISTINA ) mi-a dat cărţi întregi de tradus”.fila 17 olograf si 17 verso olograf, fila 21 formular-volum 89.

Totodată partea civilă susmenţionată a declarat că i s-au dat de către înv. STROE CRISTINA inclusiv lucrări referitoare la urinoterapie.

La rândul său, partea civilă COSTEA CORNEL arată că „prietena mea ALBU TIŢA …a prestat karma-yoga la traduceri din limba engleză în limba română iar materialele pe care trebuia să le traducă erau stabilite de STROE CRISTINA, care coordona întreaga activitate de traduceri din cadrul MISA. Eu mă deplasam la biblioteca MISA….unde STROE CRISTINA îmi preda textele pe care trebuia să le traducă ALBU TIţA, existând chiar a normă de muncă de 20 de pagini pe săptămână. Eu predam textele respective TIţEI ALBU şi după ce erau traduse le duceam înapoi la STROE CRISTINA pentru a le sistematiza.”fila 63 olograf si fila 63 verso, olograf, fila 68 verso, formular-volum 89.

Aceste aspecte sunt confirmate şi de declaraţiile în acelaşi sens ale părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA.fila 172 olograf si fila 172 verso, olograf – vol. 89.

Din declaraţiile părţilor civile COSTEA CORNEL şi ALBU GAROFIŢA TIŢA reiese că aceasta din urmă nu a încheiat vreodată cu MISA un contract de muncă pentru activitatea desfăşurată în folosul acesteia şi nici nu a primit vreo retribuţie, dobândind în schimb doar „ sensibilitate exagerată la frig, senzaţie de teamă, nelinişte şi o disperare acută de a fugi cât mai departe de acel loc mizerabil”fila 18 olograf, fila 22 formular - volum 89.

Potrivit declaraţiilor părţii civile MUREŞAN DIANA ISABELA , la ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN, în perioada 2000-2004 în ashram-ul MISA condus de înv. STROE CRISTINA (denumit „Mache 3”) a funcţionat o staţie de radio-emisie recepţie pentru comunicarea rapidă cu celelalte ashram-uri ale MISA din Bucureşti, regulile de funcţionare ale staţiei din acest ashram fiind stabilite de inc.BIVOLARU GREGORIAN şi înv.STROE CRISTINA .- fila 338 verso, formular, fila 344 olograf si fila 344 verso, olograf, fila 352 verso, formular – vol. 89.

Aspectele relatate de către persoanele arătate anterior sunt confirmate de conţinutul biletelor aflate la fila 13,15,16, vol. 30; fila 17, vol 31; fila 29,77,114 vol. 32; fila 33,57, 59 vol. 36 ; fila 23, vol. 39; fila 40, 114 vol. 41 precum şi din menţiunile efectuate de către plantoanele din ashramurile aparţinând MISA în „caietele de mesaje” , după cum urmează:

,,pt. Diana Mihăilescu de la Cristina Stroe începând de miercurea viitoare, 17.10.2001, toate fetele care efectuează karma-yoga la traduceri îi vor preda Cristinei Stroe câte 40 pagini traducere/ 2 săptămâni.

Toate fetele vor prezenta traducerile Cristinei indiferent dacă până acum au lucrat cu Daniel Stanciu sau Lăcrămioara, trebuie să aducă bilet cum că au predat 40 de pagini. Alida P / 12.10.01/ 17" fila 15, verso, caietul cu nr. 2 - vol. 66.

,,Pt. Dumi-Cristina Stroe te anunţă că ai restanţă la traduceri şi te roagă să-i aduci ceea ce trebuie să îi aduci" Rose , 9.01.02 16:15. fila 59, caietul nr. 2 - vol. 66.



b) Infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat.

În perioada 2000-2004 învinuita STROE CRISTINA a făcut parte din grupul infracţional iniţiat, organizat şi condus de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în interesul MISA, în vederea exploatării a adepţilor MISA, prin determinarea acestora să muncească perioade îndelungate de timp, în condiţii mizere, fără a fi plătiţi, într-o stare de servitute spirituală foarte asemănătoare sclaviei, abuzând fără scrupule de fanatismul quasi-religios indus gradual şi cu abilitate adepţilor acestei asociaţii, care prezintă toate caracteristicile specifice unei secte, potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză de specialişti din cadrul Institutului Teologic Român din Bucureşti.

După aderarea sa la acest grup infracţional în 2000, înv. STROE CRISTINA a făcut parte din structura organizatorică piramidală a acesteia, mai exact din eşalonul 4 al grupului (execuţional) având ca atribuţii (potrivit declaraţiilor părţilor civile COSTEA CORNEL, ALBU GAROFIŢA TIŢA şi DUMITRU IONELA CRISTINA) următoarele:

-aducerea la îndeplinire a ordinelor scrise inculpatului BIVOLARU GREGORIAN, prin primirea în ashram-ul MISA din Bucureşti, str. Mache Eftimiu nr.7, sector 5, a adepţilor MISA cazaţi de acesta în locaţia respectivă;

-inducerea în conştiinţa cursanţilor şi adepţilor MISA a ideii de conformare deplină şi fără nici o împotrivire faţă de ordinele inc. BIVOLARU GREGORIAN;

-stabilirea „normei de muncă” neplătită ce urma să fie prestată (în folosul grupului infracţional condus de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN) de adepţii MISA ce efectuau traduceri,

-supravegherea şi controlul activităţii acestor adepţi (printre care şi partea civilă ALBU GARAFIŢA TIŢA).

Sunt îndeplinite şi celelalte condiţii impuse de art.2 lit.a din Legea nr.39/2003 pentru existenţa grupului infracţional organizat, respectiv continuitatea temporală a acestuia (aderarea învinuitei STROE CRISTINA având loc neîntrerupt din 2000 până în 2004) precum şi acţiunea coordonată a membrilor grupului, la ordinele stricte ale inculpatului BIVOLARU GREGORIAN ce erau transmise înv. STROE CRISTINA prin bilete olografe transmise acesteia prin părţile civile, prin comunicare nemijlocită (personală), prin intermediul staţiile de radio emisie-recepţie instalate la domiciliul inculpatului BIVOLARU GREGORIAN şi la „ashram-ul Mache 3” (conform declaraţiilor părţii civile MUREŞAN DIANA ISABELA), ori prin folosirea mijloacelor de telefonie mobilă sau fixă.

6) DOCHINOIU DIANA

Faptele sus-numitei constau în aceea că în perioada decembrie 2001-martie 2004, timp în care a făcut parte din grupul infracţional organizat constituit şi condus de către inc. BIVOLARU GREGORIAN în interiorul MISA, în calitatea sa de instructor de yoga şi de director al SC „Extaz” SRL a racolat mai multe persoane vătămate - adepte MISA aservite, pe care ulterior le-a exploatat determinându-le să muncească ca dansatoare în localurile din Japonia (printre care şi părţile civile DUMITRU IONELA CRISTINA şi MUREŞAN AGNESS ARABELLA), însuşindu-şi rezultatul activităţii prestate de acestea cu titlu de karma yoga, îndeplinind astfel ordine ale inc. BIVOLARU GREGORIAN.

În noaptea de 12/13.03.200, la instigarea inc. BIVOLARU GREGORIAN şi a înv. ENACHE CARMEN, alături de alte persoane, a interpretat dansuri erotice, în stare de nuditate completă, în faţa unei audienţe de peste 4.000 de spectatori, între care se aflau şi minori, aducând astfel o gravă atingere bunelor moravuri.

a) Infracţiunea de trafic de persoane .

După cum rezultă din capitolul „Extaz”, (filele 497-538 din rechizitoriu) , cu începere din anul 2000, învinuita DOCHINOIU DIANA - în calitatea sa de instructor de yoga şi de director al SC „Extaz” SRL- a fost însărcinată să coordoneze activitatea persoanelor, adepte ori non-adepte MISA, care lucrau ca dansatoare în localurile din Japonia (printre care şi părţile civile DUMITRU IONELA CRISTINA şi MUREŞAN AGNESS ARABELLA) , implicarea sa şi gradul de participaţie la săvârşirea faptelor ce fac obiectul prezentului rechizitoriu vizând în mod exclusiv activitatea prestată de către adeptele MISA cu titlu de karma-yoga.

Aspectele relevate mai sus sunt confirmate de declaraţiile următoarelor persoane:

- partea civilă COSTEA CORNEL „DOCHINOIU DIANA este administrator al SC EXTAZ SRL şi se ocupă cu instruirea şi trimiterea dansatoarelor „Shakti” în Japonia. Aceste dansatoare sunt membre MISA şi sunt racolate de la cursurile de yoga şi din ashramuri.” fila 45 verso, olograf şi fila 49 formular - vol. 89.

„Activitatea spirituală se desfăşura pe considerentele unei ierarhii în cadrul căreia „GRIEG” era liderul suprem, urmat de un grup de instructori cu un statut special din care făceau parte NICOLAE CATRINA, CLAUDIU TRANDAFIR, MARIUS TARCăU, apoi urmează altă categorie de instructori privilegiaţi de „GRIEG”, cum ar fi: VIOREL şi CAMELIA ROŞU…….., DIANA DOCHINOIU…. şi alţii, apoi urmează categoria instructorilor, alţii decât cei arătaţi mai sus” fila 54 verso, formular - vol. 89.

- partea civilă DUMITRU IONELA CRISTINA: „În perioada 2001-2004 numita DOCHINOIU DIANA era instructoare de yoga în cadrul MISA în provincie, cursurile ţinute de ea includeau adorarea lui guru BIVOLARU GREGORIAN şi îndemnarea la obedienţă şi supunere faţă de maestrul spiritual până la sacrificiu.

Era şefă şi coordonatoare de chat erotic din ashramul aflat în str.Sg.Turturică nr.123, iar banii obţinuţi de aici îi dădea lui BIVOLARU GREGORIAN.

Era proprietară a unor imobile cumpărate cu banii MISA proveniţi din exploatarea adepţilor prin aşa numita karma-yoga, muncă neretribuită.

De asemenea se mai ocupa cu administrarea firmei EXTAZ SRL, iar fetele adepte MISA care plecau la muncă în Japonia în regim karma yoga erau aşteptate de ea din decizia lui BIVOLARU GREGORIAN, atât pentru pregătirea în vederea selecţiei (fotografii), cât şi la venirea lor din Japonia pentru a li se face inventarul cu bunurile aduse: electronice, aur, bijuterii şi bani pe care i le dădea lui BIVOLARU GREGORIAN”.fila 190 verso, olograf, fila 191 olograf – vol. 89.

- partea civilă MUREŞAN AGNESS ARABELLA: „În principiu, fetele care plecau în Japonia urmau mai întâi cursuri de dans şi de învăţarea limbii japoneze în cadrul firmei SC EXTAZ SRL şi tot prin această firmă se făcea plecarea în străinătate în baza unor contracte de impresariat artistic. Toată această activitate era coordonată de DOCHINOIU DIANA, DIANA MIHĂILESCU, ADRIANA NEAGU, dar cea dintâi era „mâna dreaptă” a lui BIVOLARU GREGORIAN.

După ce era semnat contractul, dar înainte de plecarea efectivă în Japonia fetele erau obligate să depună un jurământ cu mâna dreaptă ţinută pe Biblie, în faţa lui BIVOLARU GREGORIAN şi uneori în faţa lui DIANA DOCHINOIU.” fila 296 formular - vol. 89.

- martora STOICA LAURA VERONICA: „Doresc să menţionez că BANGăU RODICA, DOCHINOIU DIANA şi POPESCU VANDA sunt membre în MISA condusă de GREGORIAN BIVOLARU”…. „După fuga din ţară a lui BANGăU RODICA, SC EXTAZ SRL a continuată să-şi continuă să funcţioneze sub conducerea lui DOCHINOIU DIANA, care practică acelaşi stil de activitate, repectiv racolarea şi trimiterea de fete în Japonia, banii fiind similar folosiţi.”fila 419 formular, fila 420 formular – vol. 77.

Împrejurarea că învinuita DOCHINOIU DIANA coordona activitatea desfăşurată de SC „EXTAZ”SRL esta confirmată şi de faptul că, în marea sa parte, corespondenţa purtată între societatea în cauză şi partenerii japonezi îi este adresată ei ori, după caz, este expediată sub semnătura acesteia, aspect ce rezultă din următoarele înscrisuri constituite în urma percheziţiilor efectuate asupra mai multor sisteme informatice ridicate de la sediul SC „EXTAZ” SRL la data de 16.04.2004

NOTĂ! Mijloacele de probă care evidenţiază contribuţia învinuitei DOCHINOIU DIANA la săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane sunt expuse în mod amănunţit în capitolul intitulat „Extaz”

b) Infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat. Din examinarea probatoriului administrat în ceea ce o priveşte pe sus-numita a rezultat că, aşa cum se reţine la capitolul „Extaz”, aceasta, în calitatea sa de instructor de yoga, a făcut parte în perioada 1994-2004, din grupul infracţional iniţiat, organizat şi condus de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în interiorul Asociaţiei MISA, în vederea exploatării în interesul membrilor grupului a adeptelor MISA, prin determinarea acestora să muncească perioade îndelungate de timp în străinătate şi în condiţii mizere, într-o stare de servitute spirituală foarte asemănătoare sclaviei, abuzând fără scrupule de fanatismul quasi-religios indus gradual şi cu abilitate adepţilor acestei asociaţii, care prezintă toate caracteristicile specifice unei secte, potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză de specialişti din cadrul Institutului Teologic Român din Bucureşti.

După aderarea sa la acest grup infracţional învinuita DOCHINOIU DIANA a făcut parte din structura organizatorică piramidală a acesteia, mai exact din eşalonul 2 al grupului (decizional) având ca atribuţie principală aducerea la îndeplinire a ordinelor inculpatului BIVOLARU GREGORIAN, ce îi erau transmise de acesta fie verbal, fie în scris, prin bilete scrise şi semnate de acesta, în sensul supunerii la muncă neretribuită a adeptilor MISA .

a) Infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice . Din cercetările efectuate în cauză şi care fac obiectul capitolului „Polivalenta” ( fila 477-497 rechizitoriu ) rezultă că în noaptea de 12/13.03.2002 grupul infracţional organizat în interiorul MISA a organizat la Sala Polivalentă din Bucureşti un „spectacol omagial” dedicat împlinirii de către „guru”-ul BIVOLARU GREGORIAN a vârstei de 50 ani.

Cu acest prilej pe scena Sălii Polivalente au fost „interpretate” de către adepţi ai MISA mai multe dansuri cu un pregnant caracter pornografic, în faţa unei audienţe de peste 4.000 de spectatori, între care se aflau şi minori, aducându-se astfel o gravă atingere bunelor moravuri.

La instigarea inc. BIVOLARU GREGORIAN şi a înv. ENACHE CARMEN (ce a asigurat „regia” acestui spectacol) înv.DOCHINOIU DIANA, alături de alte persoane, a interpretat dansuri erotice, în stare de nuditate completă, simulând întreţinerea de raporturi sexuale cu ajutorul unui falus confecţionat artizanal, cu o lungime de 0,8-1 metru.

Totodată a fost proiectat şi un film de scurt metraj ( aprox. 10 minute) regizat anterior şi cu un caracter pornografic similar la turnarea căruia a participat şi înv.DOCHINOIU DIANA.

Participarea sus-numitei ca „actriţă” la acest spectacol pornografic este confirmată de declaraţiile părţilor civile DĂNUŢ DOINA, MUREŞAN DIANA ISABELA, DUMITRU IONELA CRISTINA, de înregistrarea pe suport magnetic a spectacolului în cauză, ( 6 mini videocasete înseriate cu seriile DÎMB 0070, DÎMB 0071, DÎMB 0072, DÎMB 0073 , DÎMB 0074, DÎMB 0075 înregistrate în baza mandatului cu nr.00513/2002 emis de către Parchetul de pe lâncă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) precum şi de recunoaşterea învinuitei de pe planşe fotografice, efectuată de către martorele sub acoperire ILIESCU LAURA, (fila 59 – fila 62, fila 72 - vol 87) RăDULESCU LAVINIA , (fila 101 – fila 104, fila 114 -vol 87) şi de către partea civilă DUMITRU IONELA CRISTINA fila 143 – fila 147, fila 151 - vol 87.

Totodată acest aspect este evidenţiat în declaraţiile următoarelor persoane:

- partea civilă VăLEAN ALINA ELENA:

„Dintre femeile ce au participat pe scenă la această adevărată orgie, ce a şocat spectatorii din sală, recunosc pe: DAE DANIELA, VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA (care a făcut deliciul sălii prin stângăcia cu care dansa goală pe scenă, stricând coregrafia), NEAGU ADRIANA (contabila MISA), DOCHINOIU DIANA, AIDA CăLIN, MÎţU CRISTINA (avocata MISA), BRăESCU CIPRIANA, IONESCU ELISABETA (zisă BETTY).”fila 396 verso formular – vol. 89.

„În cadrul aceluiaşi spectacol a fost difuzat un film erotic de aproximativ 10 minute, regizat de CARMEN ENACHE, în care am recunoscut pe: DIANA DOCHINOIU, AIDA CăLIN, CRISTINA MÎŢU, CAMELIA MOGA. Acest film este acelaşi difuzat pe canalele de televiziune şi despre care s-a spus că ar avea-o ca protagonistă şi pe judecătoarea SIMONA LUNGU. După încheierea filmului, protagonistele (cred că erau în număr de 12) au apărut pe scenă goale şi pictate exact ca îi film, şi au depus câte o floare la picioarele lui GREGORIAN BIVOLARU.”fila 367 verso,olograf, fila 385 formular – vol. 89.

- partea civilă MUREŞAN DIANA ISABELA: „Cu prilejul vizionării casetei video pe care era înregistrat tot spectacolul, am recunoscut următoarele persoane participante la scenele erotice: MÎţU CRISTINA, IONESCU ELISABETA, DOCHINOIU DIANA, CăLIN AIDA, BRăESCU CIPRIANA, NEAGU ADRIANA, DAE DANIELA, VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA”.fila 339 formular – vol. 89.

De asemenea, din declaraţiile părţilor civile DUMITRU IONELA CRISTINA şi VăLEAN ALINA (fila 139 verso, olograf, fila 359 verso, olograf – vol. 89.) rezultă că înv. DOCHINOIU DIANA coordona un chat erotic care se afla în ashramul situat în strada Sgt. Turturică nr. 123, însă , avându-se în vedere că în ceea ce priveşte „ latura economică” a grupului infracţional organizat, nu au fost lămurite în mod exhaustiv circumstanţele săvârşirii faptelor şi gradul de contribuţie al fiecărui participant, se va dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor de către aceeaşi unitate de parchet.

7. MIHĂILESCU DIANA SILVIA

Faptele sus-numitei constau în aceea că în perioada decembrie 2001-martie 2004, timp în care a făcut parte din grupul infracţional organizat constituit şi condus de către inc. BIVOLARU GREGORIAN în interiorul MISA, în calitatea sa de şefă a ashram-ului „Peleaga 5 ”, a cazat pe persoana vătămată (audiată ca martor conf.art.82 C.p.p.) MOGA CAMELIA şi pe partea civilă LUPESCU ION în acest ashram conducând şi supreveghind activitatea desfăşurată de aceştia cu titlu de karma yoga.

De asemenea, în calitatea sa de conducător „de facto” al SC „Extaz” SRL a racolat mai multe persoane vătămate - adepte MISA aservite, pe care ulterior le-a exploatat determinându-le să muncească ca dansatoare în localurile din Japonia, însuşindu-şi rezultatul activităţii prestate de acestea cu titlu de karma yoga, îndeplinind astfel ordine ale inc. BIVOLARU GREGORIAN.

În noaptea de 12/13.03.200, la instigarea inc. BIVOLARU GREGORIAN şi a înv. ENACHE CARMEN, alături de alte persoane, a interpretat dansuri erotice, în stare de nuditate completă, în faţa unei audienţe de peste 4.000 de spectatori, între care se aflau şi minori, aducând astfel o gravă atingere bunelor moravuri.

a) Infracţiunea de trafic de persoane . În imobilul situat în Bucureşti, str. Peleaga nr.5, sector 5 (proprietatea înv. CATRINA NICOLAE), compus din 13 camere, a funcţionat în perioada 1998-2004 un „ashram” al MISA ,cunoscut sub denumirea de „Peleaga 5”, care a fost în mod succesiv condus şi administrat din ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN de către înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA, care ocupa camera nr. 4 din ashram-ul respectiv, după cum rezultă din evidenţele ridicate cu ocazia percheziţiilor efectuate la data de 18.03.2004 în imobilul situat în Bucureşti, str. Păunaşul Codrilor nr.14, sector 5, proprietatea înv. VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA .fila 501, vol 73.

La data de 18.03.2004, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în imobilul respectiv, s-a constatat că în acesta se aflau cazaţi un număr de 24 de adepţi MISA .

Calitatea înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA de „şefă a ashram-ului Peleaga 5”, este atestată de declaraţiile părţilor civile LUPESCU ION (fila 253 verso, formular, fila 259 olograf, fila 259 verso, olograf - volum 89), DUMITRU IONELA CRISTINA (fila 172 verso, olograf - volum 89), MUREŞAN DIANA ISABELA (fila 338 verso, formular, fila 341 formular, fila 344 olograf, fila 347 olograf - volum 89), VăLEAN ALINA (fila 395 formular – vol. 89), DĂNUŢ DOINA (fila 100 olograf, fila 104 formular – vol.89). şi persoanei vătămate MOGA CAMELIA fila 237 olograf, fila 241 verso , formular – vol. 77.

Potrivit declaraţiilor martorului SĂLĂGEAN GEORGE CĂLIN (fila 389 olograf - vol. 77 ) „Până la data de 31.12.2003 administratorul acestui imobil (ashramul situat în strada Peleaga nr. 5 , sect. 5) a fost DIANA MIHĂILESCU iar de la această dată sunt eu”

Fiind audiată, persoana vătămată MOGA CAMELIA (audiată ca martoră în prezenta cauză) relatează că: „cu privire la ashram-ul în care am locuit…. de administrarea acestui imobil (ashram-ul „Peleaga 5”), s-a ocupat iniţial numita RADU IULIANA, iar ulterior MIHĂILESCU DIANA SILVIA …era administrat în baza unor reguli stabilite de BIVOLARU GREGORIAN şi de a căror respectare se ocupa şeful de ashram (înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA,n.a.) cum ar fi……efectuarea unui program de 2 ore zilnic (meditaţii, asane), precum şi activităţi de karma-yoga ….se aplicau de şeful de ashram (înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA, n.a ) diverse sancţiuni, ce erau stabilite de BIVOLARU GREGORIAN . Dintre aceste pedepse pot enumera: plata unor amenzi, ore suplimentare de karma-yoga, ……rasul în cap…. excluderea din ashram”.fila 237 olograf, fila 237 verso, olograf, fila 241 verso, formular si fila 242 formular - volum 77.

Susnumita precizează în declaraţia sa că din ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA a restrâns libertatea de mişcare a adepţilor cazaţi în ashram prin obligarea adepţilor de a părăsi ashram-ul sau de a primi vizite în acesta numai cu acordul prealabil al inc. BIVOLARU GREGORIAN, care stabilea totodată „domeniul şi durata activităţii de karma-yoga pe care orice locuitor al ashram-ului era obligat să o păstreze pentru a putea rămâne în ashram”, fila 237 verso, olograf si fila 242 formular - volum 77.

La rândul său, partea civilă LUPESCU ION arată că în baza „biletului de cazare”, scris şi semnat de inc. BIVOLARU GREGORIAN, a fost trimis să locuiască în ashram-ul „Peleaga 5” condus de către înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA, căreia i-a predat spre executare biletul respectiv, confirmând totodată existenţa unui regulament al ashram-ului în cauză în care erau prevăzute printre sancţiuni şi pe cea de natură pecuniara, care în caz de neexecutare era „convertită” de înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA în zile de muncă neplătită (karma-yoga) pe şantier, la bucătărie, la tipografie, la grădină, croitorie, zugrăvit, etc”, fila 259 olograf, fila 266 formular –volum 89.

În caz de încălcare a regulamentului ashram-ului inc. BIVOLARU GREGORIAN stabilea natura şi durata pedepsei iar aceasta era pusă în executare de înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA (conform declaraţiei părţii civile LUPESCU ION), fila 261 verso, formular - volum 89.

Din declaraţiile coroborate ale părţilor civile DUMITRU IONELA CRISTINA şi LUPESCU ION, acesta din urmă, precum şi alţi adepţi MISA, a fost îndemnat de înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA ,în calitatea sa de „şefă de ashram”, să îl asculte orbeşte pe inc. BIVOLARU GREGORIAN, „ să nu crâcnim şi să nu îi punem în discuţie ordinele şi dispoziţiile ….sublinia că în cazul în care nu dădeam ascultare şi nu făceam karma-yoga, o să fim spuşi lui BIVOLARU, cu toate consecinţele negative ce decurgeau din acestea……..mi-a spus atât mie cât şi celorlalţi cursanţi că BIVOLARU este un maestru spiritual, posedă puteri paranormale, este un iluminat, se află în legătură cu divinitatea” (conform declaraţiei părţii civile LUPESCU ION), fila 259 verso, olograf, fila 266 formular, fila 267 formular – volum 89.

Din cele de mai sus rezultă că activitatea infracţională a înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA a luat totodată şi forma „recrutării” adepţilor MISA (în accepţiunea art.12 din Legea nr.678/2001), abuzând totodată de totala subordonare spirituală a unora dintre aceştia faţă de guru-ul BIVOLARU GREGORIAN, în scopul exploatării lor prin supunere la muncă neretribuită.

De asemenea, din declaraţiile părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA reiese că între adepţii MISA şi persoanele ce alcătuiau piramidal ierarhia grupului infracţional organizat şi condus în interiorul MISA de către inc. BIVOLARU GREGORIAN, comunicarea se realiza în mod curent printr-un sistem de bilete (creat de inc. BIVOLARU GREGORIAN), în care „aceştia îşi menţionau cererile de cazare,……reducerea normei de karma-yoga, cererea de a pleca din ashram, acasă la părinţi sau în alte localităţi”, fila 187 olograf si fila 187 verso, olograf, fila 207 formular - volum 89.

După completarea lor, aceste bilete erau înmânate de adepţii MISA (inclusiv de părţile civile şi de persoanele vătămate în cauză) instructorului de curs yoga respectiv, care la rândul lui le preda lui MăHăILESCU DIANA SILVIA în ashram-ul „Peleaga 5”. fila 187 verso, olograf, fila 207 formular-volum 89.

Învinuita MIHĂILESCU DIANA SILVIA sorta biletele împreună cu înv. VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA şi, după care acestea erau predate inc. BIVOLARU GREGORIAN pentru a aplica rezoluţii pe biletele respective, acestea erau remise celor două persoane sus arătate pentru a le preda expeditorilor, astfel că înscrisurile, învestite fiind cu puterea ce decurgea din autoritatea lui „guru”, erau restituie destinatarilor urmând acelaşi traseu, însă în sens invers, constituind , după caz, dovada drepturilor acordate ori a obligaţiilor stabilite şi asumate în mod implicit.

Aspectele relatate de către persoane audiate sunt confirmate de menţiunile efectuate de către un adept MISA, locatar al unui ashram, pe un ,,caiet de mesaje”, după cum urmează:

,,Ptr. Diana M. - a sunat Nicuşor Holniceanu de la tipografie şi a spus că se mai amână cu încă o zi lista pe care o voiai tu (copii care mai au restanţă din K. yoga de la Herculane) deoarece trebuie să o vadă şi Costică Cojocaru. 9 august. 2002 – Cristina Panaete, ore 20.00”. fila 6 verso – caiet nr. 6 – vol. 66.

„Pentru Diana Mihăilescu. Dia- dacă-l întâlneşti pe Grieg, întreabă-l de ashram, a zis că o să mă mute! Te rog mult Dia, spune-i din partea mea lui Grieg că dacă nu-mi place unde îmi va da, prefer să rămân în Căsuţă! Cu drag, Rodica.” fila 38, caiet nr. 6 – vol. 66.

De asemenea, aşa cum s-a reţinut în capitolul „Extaz”, învinuita MIHĂILESCU DIANA SILVIA, s-a ocupat împreună cu înv. DOCHINOIU DIANA de coordonarea activităţii desfăşurată atât de către „misionare”(adeptele MISA) precum şi de celelalte persoane care plecau în Japonia ca dansatoare , cercetările efectuate evidenţiind că, dacă la început , SC ”EXTAZ” SRL era condusă în fapt de către înv. DOCHINOIU DIANA, pe parcurs inc. BIVOLARU GREGORIAN a impus prezenţa la conducerea acesteia şi a înv. MIHĂILESCU DIANA care ulterior a preluat atribuţiile ce presupuneau coordonarea activităţii societăţii în detrimentul învinuitei DOCHINOIU DIANA -vezi conţinutul convorbirii telefonice purtate la data de 09.03.2003 între inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. DOCHINOIU DIANA.fila 154-169, vol.78.

Aspectele mai sus expuse sunt confirmate în declaraţiile următoarelor persoane:

- partea civilă MUREŞAN AGNESS ARABELLA „toată această activitate ( a SC „EXTAZ” SRL n.a. ) era coordonată de Dochinoiu Diana , Diana Mihăilescu, Adriana Neagu, dar cea dintâi era mâna dreaptă a lui Bivolaru Gregorian”. fila 296 formular - vol 89.

- partea civilă MUREŞAN DIANA ISABELA „un alt tip de karma yoga prestau şi fetele care plecau în Japonia prin intermediul firmei EXTAZ, în baza unor contracte de impresariat artistic , acestea fiidd selectate într-o primă fază de Dochinoiou Diana şi Mihăilescu Diana, care îi prezentau lui Bivolaru Gregorian spre aprobare listele respective” fila 331 formular - vol 89.

- partea civilă VĂLEAN ALINA ELENA „Astfel, înainte şi în vederea plecării erau organizate cursuri de dans şi de limbă japoneză la sala de curs…..şi vizionări ale fetelor de către împresari japonezi, însoţiţi de către Diana Dochinoou , Diana Mihăilescu şi Otilia Mihai”. fila 364 olograf - vol 89.

„La întoarcerea în ţară fetele erau aşteptate la aeroport de către Diana Dochinoiu , Diana Mihăilescu şi Otilia Mihai care le conduceau la diverse locaţii (una dintre acestea fiind ashramul din str. Sgt Turturică nr. 123 unde locuiam şi eu) unde îl aşteptau pe Bivolaru Gregorian, uneori şi căte trei patru zile”. fila 364 verso, olograf, fila 380 formular - vol 89.

Aspectele relatate de către persoane audiate sunt confirmate de menţiuni efectuate de către un adept MISA, locatar al unui ashram, pe un ,,caiet de mesaje”, după cum urmează:

,,Diana Mihăilescu ai un bilet de la o fată care pleacă mâine în Japonia. 02.09.02/15:00. Laura M.” fila 9 verso – caiet nr. 6 – vol. 66.

,,Pentru Diana Mihăilescu –„ am adus un pachet pentru Adriana Georgescu, care e acum în Japonia (se pleacă pe 2-3 octombrie). Mulţumesc Vasile Luminiţa”.fila 30 – caiet nr. 6 – vol. 66.

De asemenea, din comunicarea realizată prin internet la data de 20.06.2003 rezultă că înv. DOCHINOIU DIANA solicita unui partener japonez pe nume Fukusen să procedeze la virarea sumelor de bani reprezentând comisioane în contul bancar al înv. MIHĂILESCU DIANA- fila 176, vol. 60.

b) Infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat.

În perioada 1998-2004 MIHĂILESCU DIANA SILVIA a făcut parte din grupul infracţional iniţiat, organizat şi condus de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în interiorul Asociaţiei MISA, în vederea exploatării în interesul membrilor grupului a adepţilor MISA, prin determinarea acestora să muncească perioade îndelungate de timp, în ţară ori, după caz, în străinătate, în condiţii mizere, fără a fi plătiţi, într-o stare de servitute spirituală foarte asemănătoare sclaviei, abuzând fără scrupule de fanatismul quasi-religios indus gradual şi cu abilitate adepţilor acestei asociaţii, care prezintă toate caracteristicile specifice unei secte, potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialişti din cadrul Institutului Teologic Român din Bucureşti.

După aderarea sa la acest grup infracţional în 1998, înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA a făcut parte din structura organizatorică piramidală a acesteia, mai exact din eşalonul 3 al grupului (execuţional), având ca atribuţie principală (potrivit declaraţiilor părţilor civile MUREŞAN DIANA ISABELA, DUMITRU IONELA CRISTINA, VăLEAN ALINA, LUPESCU ION), aducerea la îndeplinire a ordinelor inculpatului BIVOLARU GREGORIAN, (ce îi erau transmise de acesta fi verbal, fie în scris, prin bilete scrise şi semnate de aceştia), în sensul primirii în imobilul situat în Bucureşti, str. Peleaga nr.5, sector 5, a adepţilor MISA (printre care şi partea civilă LUPESCU ION şi persoana vătămată MOGA CAMELIA), în scopul exploatării acestora prin supunerea lor la muncă neretribuită în stare de aservire spirituală faţă de inc. BIVOLARU GREGORIAN, în condiţiile ordonate de acesta.

Alte atribuţii ale înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA în cadrul grupului infracţional condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN erau următoarele:

- administrarea ashram-ului sus-arătat din ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN

- de sistematizare şi prezentare, spre a dispune, inc. BIVOLARU GREGORIAN, a biletelor adresate iar după ce acesta aplica pe bilete rezoluţii olografe, cu caracter obligatoriu, de redistribuire a acestora spre expeditori.

- asigurare potrivit regulilor stabilite de ea împreună cu inc. BIVOLARU GREGORIAN a comunicării cu acesta şi alte locaţii ale grupului infracţional condus de inc. sus-arătat, prin folosirea în acest sens a unei staţii de emisie recepţie cu o putere de emisie de 5,8 waţi, superioară limitei legale (ce erau folosite în acest scop de anumiţi adepţi nominalizaţi pentru a „face de planton”la staţie în cauză.

Sunt îndeplinite şi celelalte condiţii impuse de art.2 lit.a din Legea nr.39/2003 pentru existenţa grupului infracţional organizat, respectiv continuitatea temporală a acestuia (aderarea învinuitei MIHĂILESCU DIANA SILVIA având loc neîntrerupt din 1998 până în 2004) precum şi acţiunea coordonată a membrilor grupului, la ordinele stricte ale inculpatului BIVOLARU GREGORIAN transmise înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA prin bilete olografe transmise acestuia prin părţile civile şi ceilalţi adepţi, prin comunicare nemijlocită (personală), prin intermediul staţiilor de radio emisie –recepţie instalate la domiciliul inculpatului BIVOLARU GREGORIAN şi la „ashram-urile în cauză” ori prin folosirea mijloacelor de telefonie mobilă sau fixă.

c) Infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice. Din cercetările efectuate în cauză şi care fac obiectul capitolului „Polivalenta” rezultă că în noaptea de 12/13.03.2002, grupul infracţional organizat în interiorul MISA, a organizat la Sala Polivalentă din Bucureşti un „spectacol omagial” dedicat împlinirii de către „guru-ul BIVOLARU GREGORIAN a vârstei de 50 ani.

Cu acest prilej pe scena Sălii Polivalente au fost „interpretate” de către adepţi ai MISA mai multe dansuri cu un pregnant caracter pornografic, în faţa unei audienţe de peste 4.000 de spectatori, între care se aflau şi minori, aducând astfel o gravă atingere bunelor moravuri.

La instigarea inc. BIVOLARU GREGORIAN şi înv. ENACHE CARMEN (ce a asigurat „regia” acestui spectacol) înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA, alături de alte persoane, a interpretat dansuri erotice, în stare de nuditate completă, simulând intreţinerea de raporturi sexuale cu ajutorul unui falus confecţionat artizanal, cu o lungime de 0,8-1 metru.

Participarea înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA ca „actriţă” la acest spectacol pornografic este confirmată de înregistrarea pe suport magnetic a spectacolului în cauză, ( 6 mini videocasete înseriate cu seriile DÎMB 0070, DÎMB 0071, DÎMB 0072, DÎMB 0073 , DÎMB 0074, DÎMB 0075) precum şi de recunoaşterea învinuitei de pe planşe fotografice, efectuată de martorii cu identitatea protejată ILIESCU LAURA ( fila 59 – fila 61, fila 87, - vol 87) , RăDULESCU LAVINIA ( fila 101 – fila 103, fila 129 - vol. 87) şi de către partea civilă DUMITRU IONELA CRISTINA ( fila 143 – fila 147, fila 186 - vol.87).

d). Infracţiunea prev. de art. 31 alin. 2 C.p. rap. la art. 6 alin. 1 lit. a teza I şi V din decretul nr. 340/1981.

Cu prilejul percheziţiei efectuate de organele de parchet la data de 18.03.2004 în ashram-ul în cauză, a fost descoperită şi ridicată o staţie de radio emisie recepţie marca ,,Midland CB Transceiver”, fila 445 proces – verbal - volum 5, fila 461 proces - verbal desigilare - volum 5.

* Din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 1746039/15.06.2004 întocmit în cauză de specialişti din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informaţii, reiese că dispozitivul menţionat are o putere de emisie de 5,8 waţi, ce depăşeşte plafonul maxim de 4 waţi, până la care nu este necesară autorizarea specială a Ministerului Telecomunicaţiilor, fila 356 – fila 377, raport de constatare tehnică, fila 372 –volum 71.

Din declaraţiile coroborate ale părţilor civile VĂLEAN ALINA (fila 395 formular si 395 verso, formular, fila 401 verso, formular si 402 formular - volum 89), MUREŞAN DIANA ISABELA şi DUMITRU IONELA CRISTINA reiese că această staţie de emisie recepţie a fost adusă în imobilul respectiv anterior anului 2001 (conform declaraţiei părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA) din ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN şi a înv. MăHăILESCU DIANA SILVIA, şi era folosită pentru „centralizarea informaţiilor de către BIVOLARU GREGORIAN”, fila 188 verso, olograf, fila 208 formular-volum 89.

Această staţie era folosită de „plantonul de serviciu” din ashram-ul în cauză (ordinea persoanelor ce făceau de planton fiind stabilită de înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA) după regulile stabilite şi numai la ordinul acesteia din urmă.

În cazul în care o altă persoană decât „plantonul” desemnat de înv. MIHĂILESCU DIANA SILVIA folosea staţia radio, aceasta din urmă îi aplica, cu acordul inc. BIVOLARU GREGORIAN, o pedeapsă severă (sancţiune pecuniară, ras în cap, mărirea normei de karma-yoga, excluderea din ashram) – după cum declară partea civilă DUMITRU IONELA CRISTINA fila 191 verso, olograf, fila 210 formular-volum 89.

8. TINTAŞ MIHAELA

Faptele sus-numitei constau în aceea că în perioada decembrie 2001-martie 2004, timp în care a făcut parte din grupul infracţional organizat constituit şi condus de către inc. BIVOLARU GREGORIAN în interiorul MISA, în calitatea sa de şefă a ashramului „Irina Stănescu 7”, le-a cazat pe părţile civile MUREŞAN DIANA ISABELA şi MUREŞAN AGNESS ARABELLA în baza ordinului scris pe bilete de inc. BIVOLARU GREGORIAN, după care a suprevegheat respectarea regulamentelor instituite şi a activităţii realizate de acestea şi de celelalte persoane vătămate prestate cu titlu de karma yoga, îndeplinind astfel ordine ale inc. BIVOLARU GREGORIAN.

a) Infracţiunea de trafic de persoane . În perioada 2000-2004 în imobilul situat în Bucureşti, str. Irina Stănescu, nr.7, sector 5, (co-proprietatea înv. IONESCU ELISABETA, a înv. CHIŞCĂ CAMELIA LUMINIŢA şi a înv. VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA) a fost organizat şi a funcţionat un „ashram” al MISA alcătuit din 6 camere cunoscut sub numele de „Irina Stănescu 7” care a fost condus şi administrat din ordinul inculpatului BIVOLARU GREGORIAN de către înv. ŢINTAŞ MIHAELA (care ocupa camera nr.3 din imobilul respectiv, după cum rezultă din evidenţele ridicate la data de 18.03.2004 din „ashram-ul” MISA situat în Bucureşti, str. Păunaşul Codrilor nr.14, sector 5, proprietatea înv. VISTăRNEANU LĂCRĂMIOARA). fila 491, vol 73.

Calitatea înv. ŢINTAŞ MIHAELA de şefă a „ashram-ului” „Irina Stănescu 7”, este confirmată de conţinutul declaraţiilor părţilor civile DUMITRU IONELA CRISTINA: „în cursul anului 2002-2003, numita ŢINTAŞ MIHAELA era şefa ashram-ului MISA din str. Irina Stănescu nr.7” (fila 171 olograf, fila 184 verso, olograf, fila 205 formular – vol 89), DĂNUŢ DOINA: ,,în perioada 2001-2003, ŢINTAŞ MIHAELA era şefă de ashram, la ashram-ul din Irina Stănescu nr.7”. (fila 98 formular, fila 100 olograf, fila 108 formular – vol. 89) , MUREŞAN DIANA ISABELA „în perioada 2001-2003 ŢINTAŞ MIHAELA a fost şefa ashram-ului MISA din str. Irina Stănescu nr.7, sector 5”.fila 341 formular, fila 346 verso, olograf, fila 355 formular – vol. 89.

În intervalul de timp mai sus menţionat părţile civile MUREŞAN DIANA ISABELA şi MUREŞAN AGNESS ARABELLA, în baza ordinului scris pe bilete de hârtie de inc. BIVOLARU GREGORIAN, au fost primite să locuiască în ashram-ul în cauză de înv. ŢINTAŞ MIHAELA, căreia cele două persoane menţionate i-au remis biletele care prezentau menţiunile inc. BIVOLARU GREGORIAN în conformitate cu care acesta era de acord ca cele două să fie cazate în respectivul ashram.fila 325 olograf, fila 330 formular – vol. 89; – vol. 89.

La momentul primirii sus-numitelor, învinuita ŢINTAŞ MIHAELA avea cunoştinţă despre faptul că acestea urmau să fie supuse la efectuarea de muncă fără plată, în folosul grupului infracţional condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN, întrucât pe biletele de cazare în ashram-uri, acesta menţiona olograf întotdeauna „locul şi numărul de ore de muncă neplătită (karma-yoga) pe care urma să le presteze persoana indicată în biletul de cazare” (după cum afirmă în declaraţia sa partea civilă DUMITRU IONELA CRISTINA) .fila 168 olograf si fila 168 verso, olograf – vol. 89.

Împrejurarea că părţile civile MUREŞAN DIANA ISABELLA şi MUREŞAN AGNES ANABELLA, au fost cazate de către înv. ŢÎNTAŞ MIHAELA - în baza ordinului scris pe bilete de inc. BIVOLARU GREGORIAN- este confirmată de conţinutul declaraţiilor părţilor civile MUREŞAN DIANA ISABELLA, DUMITRU IONELA CRISTINA (fila 168 si fila 168 verso, olograf – vol. 89) şi DĂNUŢ DOINA. fila 98 formular – vol. 89.

Din economia declaraţiilor părţii civile MUREŞAN DIANA ISABELLA reiese că: ”...înv. ŢINTAŞ MIHAELA şi alţi şefi de ashram…. vegheau ca regulile impuse de BIVOLARU GREGORIAN să fie respectate întocmai.Astfel, trebuie să trecem în caiet perioada în care foloseau aragazul, nu aveam voie să folosim fierul de călcat, trebuia să respectăm programul de asane, nu aveam voie să lipsim noaptea din ashram fără permisiune lui BIVOLARU GREGORIAN şi nu puteam să ne stabilim un program de a ne petrece timpul fără a avea acordul acestuia”.

Cele mai mici abateri îi erau aduse la cunoştinţă de către şefii de ashram (deci inclusiv de înv. ŢINTAŞ MIHAELA, n.a) cu prilejul întâlnirilor săptămânale, sancţiunile impuse de BIVOLARU GREGORIAN fiind foarte variate: efectuarea de ore karma-yoga suplimentare sau plata unor sume de bani, obligaţia de a se rade în cap sau de a nu întreţine relaţii sexuale o anumită perioadă de timp, excluderea de la cursuri sau chiar din ashram, această ultimă măsură fiind foarte gravă în condiţiile în care yoghinii nu aveau alte surse de existenţă, iar majoritatea rupseseră legăturile cu familia. fila 325 olograf şi fila 325 verso, olograf, fila 330 formular – vol.89.

Totodată, din declaraţiile părţii civile DUMITRU IONELA CRISTINA reiese că înv. ŢINTAŞ MIHAELA le-a îndemnat pe cele două părţi civile MUREŞAN DIANA ISABELA şi MUREŞAN AGNES ARABELLA să execute fără împotrivire norma de karma-yoga (muncă neplătită) stabilită de inc. BIVOLARU GREGORIAN, invocând autoritatea spirituală pe care acesta a avea asupra susnumitelor.fila 168 olograf şi fila 168 verso, olograf – vol. 89.

Partea civilă COSTEA CORNEL a declarat că, săptămânal, în fiecare zi de joi, în ashram-ul condus de înv. ŢINTAŞ MIHAELA, inc. BIVOLARU GREGORIAN ţinea o şedinţă cu toţi şefii de ashram-uri MISA din Bucureşti, pe ordinea de zi a şedinţelor aflându-se stabilirea modului de încasare şi cheltuire a sumelor de bani în lei şi valută, care proveneau din cotizaţiile lunare ale adepţilor MISA care nu făceau karma-yoga, precum şi din alte surse.

Susnumitul arată că, participând personal la aceste şedinţe, a observat cum unii dintre şefii de ashram predau diferite sume de bani lui BIVOLARU GREGORIAN (fără nici un document justificativ) iar acesta dispunea de modul cum vor fi cheltuiţi pentru aprovizionarea ashram-urilor, etc. fila 44 verso, olograf şi fila 45 olograf, fila 48 verso, formular – vol. 89.

b) Infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat.

În perioada 2000-2004, învinuita ŢINTAŞ MIHAELA a făcut parte din grupul infracţional iniţiat, organizat şi condus de inculpatul BIVOLARU GREGORIAN în interiorul Asociaţiei MISA, în vederea exploatării în interesul membrilor grupului a adepţilor MISA, prin determinarea acestora să muncească perioade îndelungate de timp, în condiţii mizere, fără a fi plătiţi , într-o stare de servitute spirituală foarte asemănătoare sclaviei, abuzând fără scrupule de fanatismul quasi-religios indus gradual şi cu abilitate adepţilor acestei asociaţii, care prezintă toate caracteristicile specifice unei secte, potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză de specialişti din cadrul Institutului Teologic Român din Bucureşti.

După aderarea sa la acest grup infracţional în 2000, înv. ŢINTAŞ MIHAELA a făcut parte din structura organizatorică piramidală a acesteia, mai exact din eşalonul 4 al grupului (execuţional) având ca atribuţie principală, potrivit declaraţiilor părţilor civile MUREŞAN DIANA ISABELA , DUMITRU IONELA CRISTINA şi DĂNUŢ DOINA, aducerea la îndeplinire a ordinelor inculpatului BIVOLARU GREGORIAN, care îi erau transmise de acesta fie verbal, fie în scris, prin bilete scrise şi semnate de către adepţi pe care ulterior erau făcute menţiuni de către inculpat, în sensul primirii în vederea locuirii acestora în imobilul situat în Bucureşti, str. Irina Stănescu nr.7, sector 5, în scopul exploatării acestora, prin supunerea lor la muncă neretribuită, în folosul grupului infracţional condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN, în virtutea totalei subordonări (aserviri) spirituale a adepţilor MISA faţă de acesta.

Din examinarea probatoriului administrat a rezultat că atribuţiile înv. ŢINTAŞ MIHAELA în cadrul grupului infracţional condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN erau următoarele:

1) Administrarea ashramului respectiv (format din 6 camere) din ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN .

2) Instituirea, împreună cu inc. BIVOLARU GREGORIAN, a unui regulament al ashram-ului în cauză, cu reguli stricte şi măsuri punitive severe, scopul urmărit fiind realizarea dependenţei totale spirituale şi materiale a adepţilor faţă de grupul infracţional organizat şi condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN, vizând totodată la izolarea faţă de societate ( familie, prieteni, loc de muncă, studii) a adepţilor, în scopul asigurării aservirii depline a acestora faţă de inc. BIVOLARU GREGORIAN şi ceilalţi învinuiţi în cauză.

3) Supravegherea respectării de către adepţii MISA cazaţi în ashram a regulamentului draconic stabilit de acesta împreună cu inc. BIVOLARU GREGORIAN .

4) Recrutarea adepţilor MISA cazaţi în acel ashram, prin îndemnarea lor (inclusiv a părţilor civile MUREŞAN DIANA ISABELA şi MUREŞAN AGNES ARABELLA), la supunerea totală faţă de inc. BIVOLARU GREGORIAN precum şi la îndeplinirea normei de muncă neplătită (karma-yoga) ce le fusese impusă de inc. BIVOLARU GREGORIAN, invocând drept temei obligaţia acestora de supunere în faţa autorităţilor spirituale supreme a inc. BIVOLARU GREGORIAN.

5) Găzduirea în ashram-ul pe care îl conducea, săptămânal, a şedinţelor cu toţi şefii de ashram-uri MISA din Bucureşti, conduse de inc. BIVOLARU GREGORIAN , în care acestuia i se predau (fără documente contabile) sumele de bani încasate de la adepţii MISA, după care acesta hotăra modul în care banii urmau să fie utilizaţi.

Din declaraţiile părţii civile COSTEA CORNEL rezultă chiar că înv. ŢINTAŞ MIHAELA era „grefierul lui GRIG” (inc. BIVOLARU GREGORIAN) pe timpul şedinţelor de lucru cu şefii de ashram întrucât aceasta consemna cele ordonate de „guru-ul” BIVOLARU GREGORIAN.

6) Asigurarea comunicării dintre ashram-ul pe care îl conducea cu alte locaţii, prin folosirea în acest scop a unei staţii de radio emisie recepţie, după regulile stabilite de învinuită împreună cu inc. BIVOLARU GREGORIAN, desemnând totodată un adept cazat în ashram pe post de „planton de serviciu la staţia de emisie recepţie”.

Sunt îndeplinite şi celelalte condiţii impuse de art.2 lit.a din Legea nr.39/2003 pentru existenţa grupului infracţional organizat, respectiv continuitatea temporală a acestuia (aderarea învinuitei ŢINTAŞ MIHAELA având loc neîntrerupt din 2000 până în 2004) precum şi acţiunea coordonată a membrilor grupului, la ordinele stricte ale inculpatului BIVOLARU GREGORIAN transmise înv. ŢINTAŞ MIHAELA, prin bilete olografe transmise acesteia prin părţile civile, prin comunicare nemijlocită (personală), prin intermediul staţiilor de radio emisie-recepţie instalate la domiciliul inculpatului BIVOLARU GREGORIAN şi la ashram-ul condus de înv. ŢINTAŞ MIHAELA (conform declaraţiilor părţilor civile VăLEAN ALINA şi MUREŞAN DIANA ISABELA) ori prin folosirea mijloacelor de telefonie mobilă sau fixă.

9. NECULA MARIUS

Sintetic, faptele sus-numitului constau în aceea că în anul 2000, timp în care a făcut parte din grupul infracţional organizat constituit şi condus de către inc. BIVOLARU GREGORIAN în interiorul MISA, în calitatea sa de şef al ashramului „Pipera 1”, a cazat-o pe partea civilă COSTEA CORNEL în acesta, timp în care a condus şi supravegheat respectarea regulamentului ashramului respectiv care presupunea şi activităţi circumscrise noţiunii de karma-yoga (muncă neretribuită), îndeplinind astfel un ordin anterior scris şi semnat de inc. BIVOLARU GREGORIAN.

Ulterior, cu începere din luna mai a aceluiaşi an, l-a transferat pe acesta în altă locaţie, cazându-l în ashram-ul „FAUR” situat în Bucureşti, Aleea Cioplea, nr.6, sector 2 unde, până în luna octombrie 2003, partea civilă COSTEA CORNEL a prestat karma-yoga în calitate de magazioner al ashram-ului „Faur”, activitatea fiind supravegheată şi condusă direct de înv. NECULA MARIUS .

1. Infracţiunea de trafic de persoane .



În perioada 1999-2004, sus-numitul a făcut parte din eşalonul 4 (execuţional) al grupului infracţional organizat şi condus de inc. BIVOLARU GREGORIAN, în interiorul MISA

În această calitate precum şi în aceea de adept al MISA, învinuitul NECULA MARIUS a locuit iniţial în ashram-ul MISA din Bucureşti, str. Oteşani, nr.16A, sector 2 („Obor 2”), iar ulterior în ashram-ul „Pipera”, situat în Bucureşti, Bd. Dimitrie Pompei, nr.3-5, sector 2.

Potrivit declaraţiilor părţilor civile COSTEA CORNEL şi DUMITRU IONELA CRISTINA, în anul 2000 învinuitul NECULA MARIUS a fost desemnat de inc. BIVOLARU GREGORIAN drept şef al ashram-ului „Pipera 1” (din Bucureşti, Bd. D.Pompei, nr.3-5, sector 2), fiind ulterior înlocuit de către înv. HANGAN LIANA MARIA, fila 139 verso, olograf, fila 155 formular – vol. 89.

Din economia declaraţiilor părţii civile COSTEA CORNEL, în anul 2000 acesta din urmă a primit un „bilet de cazare” de la inc. BIVOLARU GREGORIAN, (semnat de acesta) prin care i se acorda găzduire în ashram-ul MISA cunoscut sub numele de „Pipera 1”.

La ordinul inc. BIVOLARU GREGORIAN, partea civilă în cauză a prezentat biletul în cauză învinuitului NECULA MARIUS, în calitatea sa de şeful al ashram-ului, astfel că acesta l-a primit să locuiască într-o cameră din ashram-ul respectiv.


Jurnalul national - media library - 15 iunie 2007

- 3 -


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Mon Mar 24, 2008 2:06 am 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
- ROMÂNIA -
Ministerul Justiţiei
Justiţia în folosul cetăţenilor

Sigla Tribunalul SIBIU
SIBIU

[center]Informaţii detaliate despre dosar[/center]


Număr unic dosar:
(Număr în format vechi) 405/85/2005 (353/2005)
Înregistrat în data de: 13.01.2005
Obiect dosar: traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12) art.13 , art. 19 din Legea 678/2001, art. 198 Cp., art.202 Cp., OUG 105/2001 modif.prin Lg.39/03.
Materia juridică: Penal
Stadiu procesual: Fond

Părţi:
BIVOLARU GREGORIAN : Inculpat
DUMITRU MĂDĂLINA : Parte vătămată
KATSUNO (MUREŞAN) AGNESS ARABELLA : Parte civilă
SIMIONESCU ILINCA : Parte civilă
FARCAS FERENC SZOLT : Inculpat
FARCAŞI MARIA MIRONA : Inculpat
STOENESCU LUMINIŢA : Martor
TUŞA ERIKA : Martor
TUŞA ERIKA : Martor
BÂRJOVANU CĂTĂLIN-CONSTANTIN : Martor
FLEŞARIU CLAUDIU-DANIEL : Martor
ALEXANDRESCU LAURA-IOANA : Martor
ILIE LUMINIŢA : Martor
STAN VICTORIA : Martor
IORDACHE MARIN : Martor
FARCAŞI MARIA MIRONA : Inculpat
STOENESCU LUMINIŢA ELENA : Martor
FLEŞARIU CLAUDIU DANIEL : Martor
FLEŞARU CLAUDIU DANIEL : Martor
TERMENE DE JUDECATĂ:
Data Soluţie Detalii


TERMENE DE JUDECATĂ:

TERMENE DE JUDECATĂ:

23/04/2010 În baza art. 334 C.p.p., admite în parte cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei
formulată de inc. B.G.în infract.de act sexual cu un minor în formă continuată, prev.de
art. 198 al.2 C.p. cu aplic.art. 41 al. 2 şi art. 13 C.p. Respinge celelelate cereri de
schimbare a încadrărilor juridice formulate de inc. B.G. În baza art. 11 pct. 2 lit. a
rap.laart. 10 lit. a C.p.p., achită pe inc. B.G. ptr.săv.infr.de act sexual cu un minor,prev.de
art. 198 alin. 2,3 C.p.cu aplic.art. 41 al.2 C.p. (p.văt.D.M.). Achită pe acelaşi inc. B.G.
ptr.săv.infr.de perversiune sexuală în formă continuată,prev. de art. 201 al. 3 şi 3 ind.1
C.p. cu aplic.art. 41 alin. 2 C.p. Încetează procesul penal pornit împotriva inc. B.G.
ptr.săv.infr.de corupţie sexuală, prev.de art. 202 alin. 3 C.p. ca urmare a intervenirii
prescripţiei răspunderii penale. Achită pe inc.B.G. ptr.săv.infr.de trafic de minori prev.de
art. 13 alin. 1, alin. 3 teza I, alin. 4 teza 3 raportat la art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea
678/2001(cu privire la p.văt. D.M.). Încetează procesul penal pornit împotriva inc. B.G.
ptr.săv.infr.de act sexual cu un minor în formă continuată, prev.de art. 198 al.2 C.p. cu
aplic.art. 41 al.2 C.p.,art. 13 C.p.ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii
penale(p.văt.M.A.A.). Achită pe inc.B.G. ptr.săv.infr.de act sexual cu un minor, faptă
prev.de art. 198 al. 2 şi 3 C.p.(p.văt. S.I.). Achită pe inc. B.G. ptr.săv.infr.de trafic de
minori,faţă de p.văt. S.I. Încetează procesul penal pornit împotriva inc. B.G.
ptr.săv.infr.de tentativă la trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României. Admite
cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei ptr.care a fost trimis în judecată inc.
F.F.Z. şi încetează procesul penal pornit împotriva acestuia ca urmare a intervenirii
prescripţiei răspunderii penale. Încetează procesul penal pornit împotriva inc. F.M.M. ca
urmare a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale. Respinge acţiunile civile formulate
de părţile civile M.A.A. şi S.I. Revocă măsura arestului preventiv luată faţă de inc. B.G.
prin încheierea penală din 31.05.2004. Deduce măsura reţinerii şi arestului preventiv a
inculpatului B.G. începând cu data de 29.03.2004-1.04.2004. Dispune ridicarea
sechestrului asigurător instituit aspra imobilului din Bucureşti, str. Srg.V.Turturică,
măsură dispusă prin ordonanţa din 720/P/2003 din 6.08.2004. Obligă părţile civile
M.A.A.şi S.I. la plata cheltuielilor judiciare parţiale către stat în sumă de 2000 lei
fiecare, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.
Solutionare


09.04.10 Amână pronunţarea cauzei la 23 aprilie 2010, având nevoie de timp pentru deliberare şi
pentru ca reprezentanta p.văt. Dumitru Mădălina şi apărătorul inc. B.G. să depună
concluzii scrise la dosar.
Amânat

26.03.10 Amână pronunţarea cauzei la data de 9 aprilie 2010, pentru ca părţile să aibă
posibilitatea de a depune concluzii scrise la dosar şi având nevoie de timp pentru
deliberare.
Amânat

22.01.10 Amână cauza la 26 martie 2010, sala C, ora 10, faţă de lipsa de procedură cu p.civ.
K.M.A.A., cu martorii cu identitate atribuită, faţă de cererile de amânare depuse de
apărătorii inculpaţilor şi faţă de lipsa mart.p.civ.şi a mart.apărării.
Amânat

09.02.09 Amână cauza la data de 17 aprilie 2009, sala C, ora 11,00, dată pentru când
încuviinţează în parte cererile de probaţiune solicitate de părţi, urmând a fi citaţi pentru
acest termen primii 10
Amânat

07.04.09 Amână cauza la data de 19 iunie 2009 sala C ora 10,00, dată ptr.când se va cita
p.vătămată ptr. a fi audiată, se vor audia martorii cu identitate protejată, primesc termen
în cunoştinţă martorii Ionescu, Şuteu şi Ţiblea Grigore. Se va cita p.civ. de la dom.din
Japonia, Bucureşti şi prin afişare la Consiliul Local al sect.5 Bucureşti. Se va efectua
adresă la Inspectoratul Poliţiei de Frontieră Bucureşti în sensul solicitat.
Amânat

19.06.09 Amână cauza la data de 14 septembrie 2009 sala C ora 12,00, dată ptr.când se vor cita
martorii apărării. Se va efectua adresă la Vodafone România SA Bucureşti în sensul
solicitat de apărătoarea inculpatului B.G. Se vor cita martorii cu identitate protejată.
Amânat

14.09.09 Amână cauza la data de 13.11.2009 sala C ora 10,00, faţă de protestul magistraţilor. Se
vor cita părţile, martorii lipsă cu ment.prezenta obligatorie şi se va reveni cu adresă la
Vodafone SA.
Amânat

13.11.09 Amână pronunţarea asupra cererilor de probaţiune formulate de apărătorul inculp. şi de
reprezentanta p.civ. la 19 noiembrie 2009. Amână cauza la 22 ian. 2010, sala C, ora
10,00, dată pentru când se vor cita martorii lipsă. Se va efectua adresă la Parchetul Curţii
de Apel Alba-Iulia ptr.a comunica situaţia martorilor cu identitate protejată. Se va cita
martorul Pop Teodor.
Amânat

19.11.09 Respinge cererea de probaţiune formulată de reprezentul inculpatului B.G. Încheiere
04.02.08 Acordă termen la data de 17 martie 2008, sala C, ora 12,oo, dată pentru cind se vor cita
martorii lipsă, cu mandate de aducere.
Amânat

17.03.08 Acordă termen la data de 14 mai 2008, sala C, ora 10,00, dată pentru cind se va cita
martora Alexandrescu Laura de la adresa indicată de reprezent.parchetului. Se vor cita
martorii Alexa Ana, Lefter Mihaela şi Ioniţă Aura-Lavinia, fiind încuviinţaţi la termenul
din 11 iulie 2008.
Amânat

14.05.08 Acordă termen la 11 iulie 2008, sala C, ora 11,00, dată pentru cind se vor cita martorii
acuzării cu mandate de aducere. Se va cita partea civilă Katsuno de la domiciliul din
Japonia, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Amânat

11.07.08 Amână cauza la data de 3 oct.2008, sala C, ora 11,00, faţă de cererea de aminare depusă
de apărătorul inculpaţilor Bivolaru şi Farkas, av. Bărbăcioru T. Pune în vedere
martorelor prezente să se prezinte la termenul acordat şi se va repeta procedura de citare
cu martorii lipsă.
Amânat

03.10.08 Amână cauza la data de 10 dec.2008, sala C, ora 8,00, dată pentru când se vor cita
martorii acuzării lipsă, cu mandate de aducere. Se vor cita martorii cu identitate reală
Amânat
Dănuţ Doina şi Mureşan Diana-Isabela, de la adresele indicate.

10.12.08 Amână cauza la data de 9 febr.2008, sala C, ora 12, faţă de lipsa de procedură cu p.văt.
Katsuno Agness din Japonia. Se vor cita martorii lipsă, cu mandate de aducere. Se vor
cita martorii cu identitate atribuită prin Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Amânat

11.04.07 Amânat la 28 iunie 2007, pentru lipsa de procedură cu inc. Bivolar din Suedia şi la
cererea ap. ales. Bărbăcioriu aflat în C.O.
Amânat

28.06.07 Amânat la 23 august 2007, pentru lipsa martorilor. Încheiere

23.08.07 Acordă termen la data de 18 oct. 2007, sala C, ora 11,00, pentru a fi citat inculpatul
Bivolaru de la adresele indicate şi de la domiciliul din Suedia, cu scrisoare recomandată
cu confirmare de primire şi cu inculpata Farcaşi Maria-Mirona de la adresa indicată. Se
vor cita martorii acuzării lipsă, cu mandate de aducere cu însoţitor.
Amânat

18.10.07 Amânat

10.12.07 Termen de judecată la data de 4 februarie 2008, sala C, ora 12, faţă de lipsa de procedură
constatată şi lipsa martorilor.

Sursa: http://portal.just.ro/InstantaDosar.asp ... AwNjY0Mg**


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Mon Mar 24, 2008 2:09 am 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
[left]ROMÂNIA - [right]Tribunalul BUCUREŞTI BUCUREŞT[/right]
Ministerul Justiţiei
Justiţia în folosul cetăţenilor[/left][center]Sigla[/center]
[center]Informaţii detaliate despre dosar[/center]


Număr unic dosar: 22351/3/2007
Înregistrat în data de: 15.06.2007
Obiect dosar: traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12) ,Legea 39/2003
Materia juridică: Penal
Stadiu procesual: Fond
Părţi:
BIVOLARU GREGORIAN : Inculpat
CATRINA NICOLAE : Inculpat
BURUIANĂ OVIDIU EUSEBIO : Inculpat
NECULA MARIUS : Inculpat
ROŞU PETRU : Inculpat
ROŞU CAMELIA : Inculpat
BOZARU DAN : Inculpat
VIŞAN TEODORA CAMELIA : Inculpat
ŢĂNTAŞ MIHAELA : Inculpat
LOMOŞ DUMITRU REMUS : Inculpat
MIHĂILESCU DIANA SILVIA : Inculpat
HANGAN LIANA MARIA : Inculpat
COJOCARU COSTICĂ : Inculpat
LAZĂR MARIANA CIPRIANA : Inculpat
RADU IULIANA : Inculpat
STROE CRISTINA : Inculpat
ŢIPLEA GRIGORE : Inculpat
NEGÎCI MIHAI ROBERT : Inculpat
BOZDOC ALEXANDRU CRISTIAN : Inculpat
VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA : Inculpat
DOCHINOIU DIANA : Inculpat
ALBU GAROFIŢA TIŢA : Parte civilă
COSTEA CORNEL : Parte civilă
DĂNUŢ DOINA : Parte civilă
DUMITRU IONELA CRISTINA : Parte civilă
GĂITAN CONSTANTIN : Parte civilă
LUPESCU ION : Parte civilă
LUPESCU SIMION : Parte civilă
MUREŞAN AGNESS ARABELLA : Parte civilă
MUREŞAN DIANA ISABELA : Parte civilă
VĂLEAN ALINA ELENA : Parte civilă
MICROSOFT CORPORATION- CU SEDIUL ALES LA CABINETUL DE AVOCATURĂ "BURCHEL NICOLAE" : Parte civilă
MACROMEDIA INCORPORATED- CU SEDIUL ALES LA CABINETUL DE AVOCATURĂ "BURCHEL NICOLAE" : Parte civilă
RO-ACT (RUMANIEN ORGANIZATION AGAINST COPYRIGHT THET) : Parte civilă
UPFR (UNIUNEA PRODUCĂTORILOR DE FONOGRAME DIN ROMÂNIA) : Parte civilă
TERMENE DE JUDECATĂ:
Data Soluţie Detalii
04/07/2008
06/08/2007
09/05/2008
14/03/2008
18/01/2008
23/11/2007
24/09/2007
26/09/2008 03102008 MDG CI 10.10.2008 17102008 Respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare a domnului judecător Matei George Dorel formulată în şedinţa publică din data de 26.09.2008 de apărătorul ales al inculpaţilor Necula Marius, Roşu Petru, Bozaru Dan, Vişan Teodora Camelia, Ţăntaş Mihaela, Lomoş Dumitru Remus, Cojocaru Costică, Lazăr Mariana Cipriana, Radu Iuliana, Ţiplea Grigore, Catrina Nicolae, Buruiană Ovidiu Eusebio, Mihăilescu Diana Silvia, Negîci Mihai Robert, Bozdoc Alexandru Cristian, Vistereanu Lăcrămioara şi Dochinoiu Diana. Cu apel odată cu fondul. Amânat

Pagina 1

Pagina 1

Sursa: http://portal.just.ro/InstantaDosar.asp ... AwMTY3NjEx


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Sun May 11, 2008 6:39 pm 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
SISTEMUL JURIDIC DIN ROMANIA - RAPORT INDEPENDENT -

English version: Independent Report on the Justice System in Romania

# Rezumat :: English version
# Cap. I - JUSTIFICARE
# Cap. II - CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
# Cap. III - MINISTERUL JUSTIŢIEI ŞI REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR
# Cap. IV - PROFESIA DE AVOCAT
# Cap. V - DREPTURILE OMULUI :: English version
# Cap. VI - RELAŢIILE DINTRE PROFESIILE JURIDICE
# Cap. VII - INSTANTELE JUDECATORESTI
# Cap. VIII - CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ŞI AVOCATUL POPORULUI
# Cap. IX - CELELALTE PROFESII JURIDICE
# Cap. X - INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII
# Cap. XI - INVATAMANTUL JURIDIC



septembrie 2006

Comentati pe FORUM >>

Utilizarea informatiilor din acest Raport se va face numai cu indicarea sursei. Va multumim.




Cap. V. DREPTURILE OMULUI IN ROMANIA






Idei centrale:

Nu exista o strategie în materia drepturilor omului.

Suntem a doua tara la CEDO dupa numarul petitiilor.

Autoritatile nu cunosc si nu aplica suficient Conventia Europeana.





1. Lipsa unei strategii în materia drepturilor omului


Adesea, autoritatile nationale au afirmat ca România nu prezinta probleme în domeniul respectarii si promovarii drepturilor omului. Cu toate acestea, practica a demonstrat contrariul. Întelegerea gresita a conceptului de drept fundamental al omului a generat confuzii elementare atât în rândul societatii civile, cât mai ales la nivelul administratiei nationale. Lipsa de interes pentru acest domeniu a autoritatilor a costat România suma de aproximativ 50 milioane EURO[1] pâna în prezent, aceasta reprezentând despagubiri datorate în baza deciziilor CEDO datorita încalcarii de catre statul român a prevederilor Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.[2]

Desi România si-a asumat la nivel international responsabilitatea de a implementa un sistem eficient de educatie a drepturilor omului, lipsa de colaborare între institutiile statului nu a permis îndeplinirea obligatiilor sumate.[3] O importanta deosebita prezinta, din acest punct de vedere, Recomandarea (2004) 4E a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei care impune numeroase obligatii în sarcina statelor membre si, în special a ministerelor educatiei si justitiei, cu privire la pregatirea obligatorie si corespunzatoare a juristilor în domeniul Conventiei Europene si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului[4]. Mai mult, la Varsovia, în urma cu numai un an, România si-a asumat responsabilitatea ca “la nivel national sa vegheze ca…o pregatire adecvata privind normele Conventiei sa fie integrata perfect în învatamântul universitar si cel profesional. În consecinta, decidem (Comitetul de Ministri al Consiliului Europei) sa lansam un program European pentru educatia privind drepturile omului destinat celor cu profesii juridice si lansam un apel statelor membre pentru a contribui la punerea lui în aplicare” [5].

Cu toate acestea, nu ne sunt cunoscute strategii de educatie în baza instrumentelor internationale amintite elaborate la nivel national de România. Ar fi fost de sperat ca acestea sa fi fost implementate de autoritatile nationale, cu atât mai mult cu cât România a detinut presedintia Comitetului Ministrilor în perioada noiembrie 2005 - mai 2006. Programele sectoriale, desfasurate cu sincope si cu finantare la întâmplare sunt, în lipsa unei viziuni nationale globale si integratoare, lipsite de eficienta, reflectându-se în gradul scazut de educatie juridica specializata si mai ales de practica curenta a judecatorilor, procurorilor, politistilor, avocatilor ori functionarilor din sistemul public.



2. Petitiile adresate Curtii de la Strasbourg


În prezent, România ocupa locul II din punct de vedere al numarului petitiilor aflate pe rolul CEDO[6], fapt ce a reprezentat un semnal de alarma pentru autoritatile române. Cu o populatie mult mai mica decât Rusia, care ne devanseaza în topul sus-mentionat, România este practic statul cu cele mai multe petitii CEDO pe cap de locuitor din Europa. Aceasta situatie demonstreaza interesul scazut al statului român pentru promovarea drepturilor omului, existenta unor dispozitii nationale contrare prevederilor Conventiei, lipsa de claritate si coerenta a actelor normative în vigoare, precum si slaba pregatire a magistratilor[7] cu privire la respectarea acestor drepturi prin aplicarea normelor internationale[8], în principal a Conventiei Europene si a jurisprudentei CEDO.

Conform statisticilor CEDO, pe rolul instantei sunt înregistrate în prezent aproximativ 9500 de cereri împotriva României, din care peste 6000 de cauze au fost deja alocate unor formatiuni de judecata. S-a constatat ca în ultimii 3 ani numarul cauzelor comunicate de CEDO este în continua crestere: 53 de cauze în 2003, 70 de cauze în 2004, 137 de cauze în 2005 si 162 de cauze pâna în luna iulie 2006.[9] Aceasta demonstreaza fie încalcarea unor drepturi garantate de Conventie, fie incompatibilitate legislativa sau aplicare necorespunzatoare a legii.



Toate statele europene au probleme din punct de vedere al respectarii anumitor drepturi ale omului, însa o specificitate a României este aceea ca se reclama încalcarea majoritatii articolelor prevazute în Conventie. Probleme de fond identificate de CEDO provin atât din legislatia nesatisfacatoare, cât si din modul de solutionare a dosarelor de catre organele judiciare românesti[10]:



a. Desfiintarea prin cai extraordinare de atac a unor hotarâri definitive si irevocabile. Cel mai mare numar de hotarâri pronuntate de CEDO împotriva României privesc încalcarea dreptului la un proces echitabil (art. 6), precum si a dreptului la respectarea proprietatii (art. 1 par.1) ca urmare a admiterii recursurilor în anulare promovate de procurorul general împotriva unor hotarâri judecatoresti civile irevocabile (ex. cauza „Brumarescu” devenit, din pacate, caz „scoala” pentru ca o serie de alte cauze pe acelasi tipic au fost pierdute de autoritatile române la CEDO). Surprinzator este faptul ca, desi institutia recursului în anulare a fost abrogata prin modificarea Codului de Procedura Penala în 2003, CEDO a comunicat Agentului Guvernamental mai mult de 20 de astfel de cereri formulate si acceptate de instanta suprema în 2003-2004. Mai mult, interpretarea data de instanta suprema cum ca recursurile în anulare pot fi judecate si dupa abrogarea recursului în anulare daca hotarârea atacata a fost pronuntata sub legea care reglementa calea de atac, ni se pare surprinzatoare: daca aceste cai de atac vor fi admise ulterior abrogarii institutiei, România risca noi condamnari pe baza jurisprudentei Curtii deja existenta.



b. Imposibilitatea fostilor proprietari ale caror imobile nationalizate fara titlu au fost vândute chiriasilor în temeiul Legii 112/1995 de a obtine restituirea în natura a acestora sau o alta forma de despagubire. Au fost formulate pâna în prezent peste 150 de plângeri în legatura cu aplicarea Legii 112/1995 referitoare la încalcarea dreptului de proprietate prin respingerea actiunilor în constatarea nulitatii absolute a contractelor de vânzare-cumparare încheiate între stat si fosti locatari. Acestia au cumparat de la stat locuintele închiriate care, fie anterior perfectarii contractelor, fie ulterior au fost restituite de catre instante fostilor proprietari (ex. cauza „Paduraru”).



c. Încalcarea dreptului de acces la un tribunal. S-a constatat încalcarea art.6. al.1 din Conventie în majoritatea cauzelor de tip „Brumarescu”, „Canciovici” si „Mosneanu;” a fost declarata admisibila cererea introdusa de „Parohia greco-catolica Sâmbata Bihor” tot ca urmare a încalcarii acestui articol.



d. Durata excesiva a procedurilor judiciare: încalcarea art.6. al.1 cu privire la lipsa de judecata într-un termen rezonabil a fost constatata atât în cauze penale („Pantea”, „Tudorache”, „Stoianova” si „Nedelcu”), cât si în cauze civile („Moldovan”, „Strain”). Recent au fost comunicate Guvernului peste 20 de cauze care pun în discutie durata procedurilor, fie în materie penala, fie în materie civila, constatându-se perioade lungi de totala inactivitate în faza de urmarire penala, precum si absenta unor masuri adecvate din partea instantelor de judecata în vederea diminuarii procedurilor civile.[11]



e. Aplicarea unor tratamente inumane si degradante de catre reprezentanti ai unor institutii publice si absenta unei anchete eficiente referitoare la aceasta. Încalcarea art.3 si art. 2 din Conventie se refera în principal la rele tratamente aplicate de catre ofiteri de politie si jandarmerie, precum si la neefectuarea unor anchete eficiente cu privire la aceste cauze. Numarul condamnarilor privind încalcarea art.3 este relativ redus în prezent („Pantea”, „Anghelescu”, „Bursuc”, „Moldovan”), însa numarul comunicarilor (peste 20) în cauze similare este în crestere. SoJust îsi exprima îngrijorarea fata de faptul ca o jurisprudenta Curtii în aceasta materie nu este studiata la Academia de Politie.



f. Violente asupra minoritatii Rroma. Numai în anul 2005, CEDO s-a pronuntat în patru cauze privind încalcarea art. 14 raportat la art.6 si art.8, din care a admis trei cauze („Gergely”, „Kalanyos”, „Tanase”) pentru care Agentul Guvernamental a initiat deja procedurile de negociere a unor întelegeri amiabile.[12] Noi cauze au fost comunicate de CEDO Guvernului pe parcursul anului 2006 ca fiind declarate admisibile („Baciu”, „Nita”, „Stoica”). De altfel, SoJust constata ca în România minoritatile sexuale, religioase si cele etnice au de suferit datorita nu doar unor mentalitati învechite ale cetatenilor, ci si datorita ineficientei unor strategii în domeniu, precum si a lipsei de pregatire adecvata a autoritatilor.



g. Condamnarea unor ziaristi cu încalcarea libertatii de exprimare. CEDO a condamnat România cu privire la încalcarea libertatii de exprimare garantata de art. 10 din Conventie („Dalban”, „Cumpana si Mazare”, „Sabou si Pârcalab”). Recent au fost comunicate Guvernului alte 8 cauze privind încalcarea acestui drept. Noile modificari aduse Codului Penal anul acesta abroga insulta si calomnia, însa SoJust are mari rezerve fata de abrogarea calomniei, infractiune existenta în majoritatea statelor. Însa delictul de presa, necunoscând o reglementare distincta, va constitui de acum încolo obiectul proceselor civile, iar finalizarea lor cu obligarea jurnalistului la plata de despagubiri poate constitui o condamnare în întelesul jurisprudentei Curtii de la Strasbourg. Astfel ca judecatorii trebuie sa priveasca cu maxima atentia astfel de cauze. În orice caz, SoJust remarca o exacerbare a dreptului la libera exprimare din partea jurnalistilor, care nu realizeaza ca însasi Conventia limiteaza acest drept în cazurile prevazute în art. 10 paragraf 2 si o frica a magistratilor de a mai solutiona cauze implicând jurnalisti.



h. Gresita aplicare a prevederilor Conventiei de la Haga din 1980 referitoare la aspecte civile ale rapirii internationale de copii. CEDO a constatat în cauza Monory încalcarea art. 8 ca urmare a gresitei aplicari de catre instanta de judecata româna a prevederilor Conventiei de la Haga. Au fost comunicate Guvernului înca 2 astfel de cauze. SoJust nu este la curent cu practica magistratilor români în aceasta materie sau în acea privind interactiunea dintre Conventia de la Haga si legislatia comunitara incidenta.



i. Motivarea insuficienta a hotarârilor judecatoresti a fost argumentata de CEDO în cauza „Albina” drept încalcare a art.6. al.1; doua astfel de cauze au fost comunicate Guvernului ca fiind pe rolul Curtii în prezent. De altfel, în general în România hotarârile judecatoresti nu sunt motivate: redarea narativa a celor reclamate de parti si a celor efectuate de instanta, cu o reproducere searbada a textului legal aplicabil, fara o analiza suficienta a starii de fapt si mecanismelor incidente, precum si fara a explica elementele ce au dus magistratul la o anumita convingere cu privire la cele petrecute în realitate, sunt departe de o argumentare suficienta a hotarârilor judecatoresti.



j. Respingerea unei cereri de înregistrare a unui partid politic a constituit o încalcare a dreptului la libertatea de asociere – art.11, motivata de Curte în hotarârea privind „Partidul comunistilor nepeceristi.”



k. Neaudierea inculpatilor în fata instantelor de control. În cauza „Constantinescu” instanta a constatat ca neaudierea reclamantului de catre instanta de recurs, care era competenta sa analizeze atât situatia de fapt, cât si chestiunile de drept si sa studieze în ansamblu problema vinovatiei inculpatului, reprezinta o încalcare a prevederilor art.6. al.1. În prezent, cinci cauze similare se gasesc pe rolul Curtii. În urma unei analize a jurisprudentei instantelor nationale a reiesit ca neaudierea inculpatilor de catre instantele de control judiciar este o practica veche, ceea ce ar putea determina o crestere semnificativa a cauzelor de acest fel. Noile modificari aduse Codului de procedura penala prin Legea 356 din 2006 înlatura aceasta practica, dar nu si condamnarile pentru modul de instrumentare al cauzelor de pâna acum.



3. Încalcarea drepturilor omului în unele cazuri concrete


Sojust a procedat la analizarea unor situatii de încalcare a drepturilor omului în România, în intentia de a atrage atentia institutiilor si autoritatilor implicate la un moment dat asupra modului de tratare astfel de cauze precum si asupra consecintei lor.



I. PREZUMTIA DE NEVINOVATIE


SoJust atrage cu tarie atentie asupra practicilor curente ale autoritatilor statului susceptibile sa încalce prezumtia de nevinovatie, drept fundamental prevazut de art 6 par. 2 din CEDO, potrivit cu care orice persoana acuzata de savârsirea unei infractiuni este prezumata nevinovata pâna când vinovatia ei va fi legal stabilita.

În România exista tendinta atât teoretica, cât mai ales practica, de a se transfera doar asupra instantelor judecatoresti responsabilitatile derivate din obligatia respectarii acestei prezumtii. Judecatorilor nu le este permis sa porneasca de la ideea preconceputa ca persoana acuzata a comis infractiunea de care este acuzata, iar întreg comportamentul lor pe durata desfasurarii procesului trebuie sa fie conform acestei obligatii[13].

Cu toate acestea, în mod ferm Curtea Europeana a decis, în cauze care ar trebui sa constituie model de bune practici pentru autoritatile române, ca atingerea adusa prezumtiei de nevinovatie poate sa provina atât de la judecator, cât si de la orice alta autoritate publica. Persoana acuzata de savârsirea unei infractiuni trebuie prezumata nevinovata nu numai în salile de judecata, ci în general în societate. De aceea, statul trebuie sa instituie masuri formale pentru garantarea eficienta a prezumtiei, în primul rând prin reglementarea comportamentului autoritatilor publice fata de persoana banuita si prin instituirea autocontrolului asupra modului în care acestea ofera informatii în legatura cu prezumtiva fapta ilegala si a autorului lor. Orice informare a publicului cu privire asupra anchetelor penale în curs trebuie sa se faca discret si mai ales cu toata rezerva impusa de respectarea prezumtiei de nevinovatie[14].

Obligatiile de rezerva incumba atât organelor de politie, cât si parchetului ori celorlalte organe speciale de ancheta, dar si autoritatilor în genere, fiind incluse aici ministerele, parlamentul, ori autoritatile publice locale. Conferintele de presa, comunicatele si informarile oferite de organele de ancheta din România abunda însa de trimiteri neechivoce la vinovatia persoanelor. Declaratiile de vinovatie facute fara nici o nuanta de autoritati incita publicul, prejudiciaza aprecierea faptelor de catre judecatori, pot constitui o presiune nepermisa asupra acestora, dar mai ales reprezinta tot atâtea posibile cazuri de condamnare a statului pentru nerespectarea acestui drept fundamental al omului.





II. CAZUL HADARENI


A. Situatia în fapt


În noaptea de 20 septembrie 1993 au avut loc incidentele interetnice de la Hadareni. Ca urmare a uciderii lui Craciun Chetan de catre Rupa Lacatus (rrom), au fost linsati 3 rromi - Rupa Lacatus, Aurelian Pardalian Lacatus si Mircea Zoltan, au fost incendiate 14 case apartinând membrilor comunitarilor de Rromi, 4 case au fost distruse partial, iar 175 Rromi au fost goniti afara din sat. Potrivit datelor oficiale, Pardalian Lacatus a murit în urma a 89 rani distincte pe corp, Rupa Lacatus a murit în urma socului cauzat de rani acoperind "aproape 70% din corp," iar Mircea Zoltan a ars în casa proprie pe care nu a îndraznit sa o paraseasca din cauza multimii ofensive de afara.

Martorii au declarat ca politistii din localitate au îndemnat multimea furioasa sa incendieze casele rromilor si au promis satenilor implicati ca îi vor ajuta sa musamalizeze întregul incident. În urma mortii celor 3 rromi, politia nu a întreprins nimic pentru a-i opri pe sateni sa distruga caselor si bunurile rromilor.

Zile ce au urmat incidentelor au fost marcate de interzicerea reîntoarcerii rromilor în sat de catre comunitatile de români si maghiari, cu acordul autoritarilor. De abia în urma presiunilor internationale majoritatea familiilor de rromi s-au putut întoarce în comuna.



B. Situatia deciziilor interne si ale CEDO în Dosarul Hadareni


Cazul a fost cercetat, în urmarire penala propire, de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Târgu-Mures pâna în noiembrie 1994, când dosarul a fost trimis la Parchetul Militar, dupa care s-a reîntors la parchetul initial pentru continuarea cercetarilor, dupa ce Parchetul Militar Teritorial Mures a emis, în septembrie 1995, o rezolutie de scoatere de sub urmarire penala a politistilor de la postul local de politie cu motivarea ca incapacitatea lor de a opri multimea nu a reprezentat în sine o forma de participare[15]

Pe latura penala, dupa ce a dispus dijungerea laturii civile de cea penala, prima instanta, respectiv Tribunalul Mures (hotarârea din 17 iulie 1998), a dispus condamnarea a cinci sateni pentru infractiunile de omor deosebit de grav, iar 12 sateni, printre care si primii 5, au fost condamnati si pentru alte infractiuni, pedepsele variind de la 1 an la 7 ani.

În urma apelului formulat de parchet, instanta de apel a condamnat un al saselea satean pentru omor deosebit de grav si a marit pedeapsa unuia dintre inculpati; celorlalti inculpati le-au fost reduse pedepsele. În noiembrie 1999, Curtea Suprema de Justitie a mentinut condamnarile pentru distrugere, dar a schimbat încadrarea din omor deosebit de grav în omor calificat pentru 3 dintre inculpati.

În 2000, 2 dintre satenii condamnati au fost gratiati.

La scurt timp dupa atacul asupra bunurilor romilor, Guvernul român a alocat suma de 25.000.000 lei1) pentru reconstructia caselor avariate sau distruse. Numai 4 case au fost reconstruite din aceste fonduri. În noiembrie 1994, Guvernul a alocat înca 30.000.000 lei2), alte 4 case fiind reconstruite[16].

Pe latura civila (hotarârea din 12 mai 2003 a Tribunalului Mures) instanta de fond a acordat reclamantilor daune materiale pentru distrugerea caselor, constatând ca în timpul evenimentelor din 20 septembrie 1993 18 case apartinând populatiei rome din Hadareni au fost distruse total sau partial si 3 romi au fost ucisi. Întemeindu-se pe un raport de expertiza, instanta a acordat daune materiale pentru acele case care nu fusesera reconstruite între timp, precum si pensie de întretinere pentru copiii romilor ucisi în incident. În temeiul unei expertize, instanta a acordat daune materiale pentru distrugerea partiala sau totala a caselor celui de al cincilea, al noualea, al cincisprezecelea, al saptesprezecelea, al optsprezecelea si al nouasprezecelea reclamant. Capetele de cerere privitoare la pierderea obiectelor personale si la daune morale au fost respinse ca neîntemeiate[17].

La 24 februarie 2004, Curtea de Apel Târgu Mures a acordat reclamantilor daune morale. Prin Decizia nr. 1420/2005 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie[18] (dosar 1425/2004 al instantei supreme) au fost respinse atât recursurile inculpatilor, cât si recursurile partilor civile, astfel ca hotarârile pe latura civila au ramas definitive, acestea consfiintind obligarea inculpatilor la plata de daune materiale si morale retinându-se, în principal, faptul ca prin hotarârile anterioare date pe latura penala inculpatii au fost gasiti vinovati si condamnati pentru mai multe infractiuni.

Înalta Curte de Casatie si Justitie retine expresis verbis, cu privire la „concursul” despagubirilor acordate de statul român si cele pe care urmeaza sa le acorde inculpatii gasiti vinovati si condamnati, urmatoarele:

„i) la stabilirea cuantumului daunelor materiale acordate, instanta de apel nu a avut în vedere ca, prin grija Guvernului României, partilor pagubite li s-au reconstruit locuintele, a caror valoare actuala o depaseste pe aceea a locuintelor distruse; cu alte cuvinte, instanta de apel a retinut, corect, ca ajutorul acordat victimelor, de catre statul român, nu trebuie sa diminueze raspunderea, materiala si morala, a inculpatilor, care ramân obligati la plata integrala a daunelor produse”[19].

La data de 05.07.2005 CEDO a pronuntat hotarârea partiala (mentionata mai sus) prin care s- a confirmat întelegerea partiala dintre 18 parti civile si statul român, astfel ca CEDO a decis scoaterea de pe rol a cauzei apreciind ca angajamentele asumate de parti reprezinta o solutionare justa a cauzei, în conformitate cu standardele CEDO. Astfel, Guvernul s-a angajat sa plateasca celor 18 reclamanti sume cuprinse între 11.000 si 23.000 euro cu titlu de despagubiri materiale si morale, precum si sa initieze sau sa continue aplicarea unor masuri menite sa previna aparitia unor situatii similare în viitor, cuprinse în Strategia guvernamentala pentru îmbunatatirea situatiei romilor din 2001.

Printre acestea se numara îmbunatatirea programelor educationale pentru prevenirea si combaterea discriminarii romilor, stimularea participarii romilor la viata economica, sociala, culturala si politica, respectiv identificarea, prevenirea si solutionarea conflictelor de natura sa genereze violente familiale, comunitare sau interetnice. La rândul lor, reclamantii s-au angajat sa renunte la orice pretentii fata de statul român decurgând din prezenta cauza.

În vara anului 2005 partile civile, carora li s-au acordat despagubiri materiale si morale prin hotarârile judecatoresti interne, au demarat procedurile de executare, sens în care executorul judecatoresc a întocmit 11 procese-verbale de sechestru pe bunurile inculpatilor aratati în dispozitivul Deciziei nr. 1420/2005 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Fata de aceste acte de executare, inculpatii si familiile acestora au formulat contestatii la executare, al caror prim termen a fost fixat pe luna septembrie 2005.

S-au dispus 10 amânari succesive în cauza privind contestatiile la executare, de catre instanta de executare, respectiv Judecaria Ludus. Motivele au fost diverse, în principal fiind acela ca hotarârea CEDO nu a fost transmisa instantei de catre Ministerul Afacerilor Externe Român, fie ca aceasta hotarâre înca nu a fost tradusa în româneste si nu a fost publicata în Monitorul Oficial al României[20].

În final, la data de 27 aprilie 2006, la peste 8 luni de la formularea cererilor privind contestatiilor la executare, Judecatoria Ludus a admis aceste contestatii si a anulat actele de executare efectuate de executorul judecatoresc[21].

La momentul redactarii acestui material, cauza se afla în recurs la Tribunalul Mures.

Un element extrem de important, cu grave consecinte asupra unui act de justitie independent si impartial, de relevat aici este comunicatul Ministerului Afacerilor Externe, publicat la data de 18.08.2005 si adresat autoritatilor române[22]. În acest comunicat se arata, în esenta, ca în ce-i priveste pe cei 18 reclamanti (parti civile si parti si în procesul privind contestatiile la executare) CEDO, în cauza Moldovan si Rostas împotriva României, a luat act de întelegerea amiabila dintre statul român si cei 18 reclamanti, ca statul român, recte Guvernul, s-a obligat sa plateasca sume cuprinse între 11.000 si 23.000 euro cu titlu de despagubiri materiale si morale (în total 262.000 euro), iar reclamantii s-au angajat sa renunte la orice pretentii, declarând: ”aceasta reprezinta solutionarea definitiva a cauzelor, inclusiv a actiunilor noastre civile interne.”

În acelasi comunicat se mai arata ca CEDO a precizat, la alineatul 152 din hotarâre, ca aceste sume „aceste sume constituie solutionarea deplina si definitiva a cazului, incluzându-le pe acelea acordate la nivel intern”. Ministerul Afacerilor Externe continua spunând ca „Prin urmare, sumele acordate cu titlu de despagubiri prin hotarârile Curtii Europene a Drepturilor Omului includ si pe cele acordate de instantele nationale, prejudiciul suferit de reclamanti neputând fi reparat de doua ori. Agentul guvernamental pentru CEDO a informat la 16 august 2005 autoritatile locale, executorul judecatoresc si pe reclamanti despre dispozitiile hotarârilor CEDO mentionate mai sus”.

La data de 12 iulie 2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat o hotarâre privitoare la ceilalti 7 reclamanti, care nu acceptasera solutionarea pe cale amiabila a cauzei. Reclamantilor le-au fost acordate sume cuprinse între 11.000 si 95.000 euro cu titlu de daune materiale si morale, în valoare totala de 238.000 Euro[23].



C. Posibile drepturi încalcate


1. SoJust tine cont de faptul ca la Tribunalul Mures se judeca, la data întocmirii prezentului material, recursul privind contestatiile la executare, astfel ca evita sa se pronunte asupra fondului acestei cauze pâna când hotarârea va ramâne irevocabila.

Dar nu poate sa nu aiba în vedere durata prea lunga a procesului Din acest punct de vedere, prima instanta s-a pronuntat deja, astfel ca SoJust poate sa aiba aprecieri privind rezonabilitatea termenului de solutionare a cauzei, pentru care au fost necesare nu mai putin de 10 termene pentru solutionarea cauzei.

Asa cum a relatat mass-media, motivele amanarii cauzei au fost acelea legate fie de publicarea celei de-a hotarâri CEDO[24], în care s-a consfintit încalcarea de catre statul român a drepturilor prevazute de art. 8 din Conventie, art. 3 din Conventie, art. 6 alin. 1 din Conventie în ceea ce priveste durata procedurii (paragraful 131), precum si art. 14 din Conventie, raportat la art. 6 si 8 din Conventie, fie de comunicarea de catre Ministerul Afacerilor Externe a acestei hotarâri catre instanta.

Or, în Decizia nr. 1420/2005 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie se arata ca în mod corect instanta de apel a prevazut ca ajutorul acordat victimelor de statul român nu trebuie sa diminueze raspunderea materiala si morala a inculpatilor care ramân obligati la plata integrala a daunelor produse[25].

Mai mult, în Hotarârile 1 si 2/2005 ale CEDO au ca parti statul român si reclamantii (partile civile rrome) si nu au în vedere inculpatii-condamnati.

De altfel, acestia din urma au fost condamnati pentru diverse infractiuni (omor calificat, distrugeri calificate etc.) în raport cu care s-au stabilit si despagubirile morale si materiale.

În schimb, spre exemplu, în Hotarârea nr. 1/2005 CEDO, statul român îsi asuma vina nu pentru infractiunile propriu-zise pentru care au fost condamnate cele 12 persoane, pentru care s-a declansat executarea silita, ci pentru contextul care a dus la aceasta evenimentele din 1993 de la Hadareni, dar si la procedurile judiciare finalizate cu mare întârziere, fapt pentru care se si obliga la remedierea acestor situatii (citam in extenso pentru o mai buna lamurire: - îmbunatatirea programelor educationale pentru prevenirea si combaterea discriminarii romilor în programa scolara în comunitatea din Hadareni, judetul Mures;

- elaborarea unor programe de informare publica si de înlaturare a stereotipurilor, prejudecatilor si practicilor care afecteaza comunitatea romilor în institutiile publice din Mures competente pentru comunitatea din Hadareni;

- initierea unor programe de educatie juridica în cooperare cu membrii comunitatilor de romi;

- sustinerea schimbarilor pozitive în rândul opiniei publice din comunitatea din Hadareni privitoare la romi, pe baza tolerantei si a principiului solidaritatii sociale;

- stimularea participarii romilor la viata economica, sociala, educationala, culturala si politica a comunitatii locale din judetul Mures, prin promovarea unor programe de asistenta mutuala si dezvoltare comunitara;

- implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor si a mediului în comunitate;

- identificarea, prevenirea si solutionarea activa a conflictelor care pot genera violente familiale, comunitare sau interetnice.).

Din aceasta perspectiva, apare mai mult decât clar faptul ca avem doua situatii diferite: una legata de cele doua hotarâri CEDO, despagubirile acordate raportându-se la încalcari ale drepturilor omului de catre autoritati, iar Decizia nr. 1420/2005 a ÎCCJ se refera la despagubirile materiale si morale legate strict de vinovatia stabilita în sarcina condamnatilor de catre instantele interne românesti. Iar procedurile de executare privesc doar hotarârile interne, legate de vinovatii ale unor persoane individuale si nu referitoare la autoritatile române.

Putem aprecia, din acest punct de vedere, ca amânarile succesive nu au tinut cont de aceasta situatie reala, astfel ca, indiferent de solutia data contestatiilor în executare, exista îndoiala ca partile au beneficiat de o judecata într-un termen rezonabil.



2. O alta problema ce se ridica cu privire la judecata contestatiilor la executare priveste amestecul nejustificat al unei alte puteri în stat, respectiv a executivului, care, prin comunicatul mai sus-aratat, a intervenit în actul de justitie fara a avea acest drept, aducând atingere independentei si impartialitatii insatntei învestite cu judecarea contestatiilor la executare.

Astfel, rezulta foarte clar din comunicatul Ministerului Afacerilor Externe ca a previzionat sau ca a îndrumat ori influentat instanta sa dea o anumita solutie (reamintim ca acest comunicat a fost dat pe data de 18 august 2005, dupa ce la 10 august 2005 au fost instituite sechestre pe bunurile condamnatilor, iar imediat condamnatii au formulat contestatii la executare, stiut fiind faptul, chiar CEDO pronuntându-se în mai multe rânduri, ca si faza executarii silite face parte din procesul civil, iar instanta ce judeca astfel de contestatii este o instanta independenta si impartiala potrivit art. 6 par. 1 din Conventie).

Cu alte cuvinte, SoJust apreciaza ca exista suspiciuni puternice ca statul român a încalcat independenta si impartialitatea prevazuta de art. 6 par. 1 din Conventie prin ingerinta sa în actul de justitie.





III. CAZUL M.I.S.A.

A. Situatia de fapt

Unul dintre cazurile ce au suscitat îndoieli publice cu privire la corectitudinea procesuala si consecventa cu drepturile fundamentale este cel al Miscarii pentru Integrare Spirituala în Absolut (MISA)[26]. Liderul MISA, Gregorian Bivolaru si alti discipoli de-ai sai au fost urmariti, arestati si baturti de organele de securitate înca din anii `70. Nu este exclus, potrivit informatiilor publicate în presa, ca urmarirea liderului MISA sa fi continuat si dupa 1989. La aceasta se adauga si reticenta publicului cu privire la tehnicile yoga, în special în anii `90, datorata lipsei unei educatii echitabile.

Cea mai mare actiune oficiala îndreptata contra MISA a avut loc în martie 2004 – operatiunea „CHRIST”. La data de 18 martie 2004, câteva sute de politisti, jandarmi si procurori au patruns în forta, în mai multe imobile proprietate personala apartinând unor cursanti yoga, locatii unde zeci de practicanti yoga locuiau în comun urmându-si practica spirituala dupa modelul ashram-urilor din India. Imersiunea a fost transmisa de mai multe posturi de televiziune si o tara întreaga a putut vedea pe ecranele televizoarelor fortarea usilor de organele de ordine, tratarea în forta a persoanelor gasite în cladiri (dintre care unii cetateni straini) – sub amenintarea armelor, au fost somate sa se întinda pe podea, cu fata în jos si cu mâinile la ceafa; nu li s-a permis sa se îmbrace; nu li s-a cerut acordul pentru luarea de imagini. Într-un caz se pare ca nu a existat mandat de perchezitie. Mai multe zeci de persoane au fost urcate în dubele politiei, fiind duse la Parchet, unde li s-au luat declaratii. Nu li s-a permis contactul cu avocatii, pe motiv ca sunt audiate ca si martori, iar legislatia româna prevede posibilitatea asigurarii apararii doar pentru parti, nu si pentru martori[27].

Potrivit continutului mandatelor de perchezitie, acestea trebuiau sa priveasca “date informatice, date referitoare la utilizatori si traficul informational”. Cei perchezitionati au reclamat însa ca au fost ridicate cantitati uriase de bunuri personale[28], unele dintre acestea fara a fi mentionate în procesele verbale de perchezitie si majoritatea neavând nici o legatura cu motivele mentionate în mandate; 2 ani mai târziu, proprietarilor le-au fost înapoiate doar o treime din acestea. Una dintre probe, jurnalul unui martor – practicant yoga, a fost distribuit presei si facut public, desi autoritatile asigura ca au pastrat confidentialitatea.

Procurorul instrumenteaza în prezent dosare de crima organizata si trafic de persoane cu privire la unii membri M.I.S.A. S-a instituit masura sechestrului asigurator asupra a 70 de imobile pentru acoperirea daunelor pretinse de acestea. Oficial, s-a retinut ca, sub acoperirea unor cursuri de initiere în practicile de tip yoga, persoanele cercetate au racolat, manipulat si exploatat în interes personal participantii – dintre care multi minori, carora le-a fost pusa în primejdie dezvoltarea psihica[29]. Din datele contradictorii publicate în presa, victimele sunt doar 8 persoane. Unii dintre cei cercetati au fost trimisi în judecata. Lucru total neobisnuit în România, întreg rechizitoriul a fost postat public de catre organul de urmarire penala[30], ceea ce pe lânga încalcarea drepturilor la un proces echitabil si ocrotirea vietii private a celor cercetati, poate fi privit ca înca un element de manipulare a opiniei publice.



B. Situatia dosarelor M.I.S.A.


Cu toate anchetele interne ale CSM[31] sau anchetele judiciare efectuate ca urmare a plângerilor adresate, prezumtivele aspecte negative ale modului de desfasurare a anchetei nu s-au lamurit. Din cele 55 de plângeri penale depuse in mai 2004, doar 9 au fost retinute spre solutionare la Parchet si acelea pentru o singura infractiune. Restul au primit solutie de neurmarire, fara ca victimele sa fie audiate, în prezent aceasta solutie fiind contestata la instanta suprema.

În paralel, pe numele lui Gregorian Bivolaru – plecat în Suedia - au fost emise doua mandate de arestare, unul pentru infractiunea de act sexual cu o minora si altul pentru trafic de persoane. Acestea au stat la baza formularii de catre statul roman a unei cereri de extradare a lui. Însa Curtea Suprema din Stockholm a ajuns la concluzia ca datorita încalcarii prezumtiei de nevinovatie, a implicarii politicului[32] si mass-mediei în aceasta speta (chiar se face mentiune expresa ca autoritatile în mod deliberat au întors opinia publica împotriva inculpatului), justitia din România nu poate asigura un proces echitabil cetateanului a carei extradare s-a cerut, motiv pentru care cererea statului roman a fost refuzata[33]. Dupa alte doua luni, Guvernul Suediei a acceptat acordarea statutului de refugiat pe motive politice a lui Bivolaru.



C. Posibile drepturi încalcate

Asupra modului în care s-au derulat perchezitiile, audierile si investigatiile s-au ridicat întrebari cu privire la posibila încalcare a mai multor dispozitii interne (privare ilegala de libertate; amenintare; represiunea nedreapta; violare de domiciliu; distrugere; abuz în serviciu împotriva intereselor persoanelor; abuz în serviciu prin îngradirea unor drepturilor; încercare de a determina marturia mincinoasa; arestare ilegale si cercetare abuziva; purtare abuziva) si internationale (interzicerea torturii; dreptul la libertate; dreptul la un proces echitabil; dreptul la respectarea vietii private si de familie; libertatea de gândire, de constiinta si de religie; libertatea de exprimare; libertatea de întrunire si de asociere; interzicerea discriminarii; protectia dreptului de proprietate).

Ineficienta anchetelor interne asupra abuzurilor reclamate este cu atât mai grava cu cât Bivolaru a obtinut azil si apoi stat de refugiat într-o tara straina. Din acest punct de vedere, competenta sau buna credinta a organelor românesti este serios pusa sub semnul întrebarii.





IV. SRI - INTERCEPTARILE SI ÎNREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO


A. Situatia premiza

Interceptarile si înregistrarile audio sau video constituie proceduri de obtinere a unor probe foarte importante, mai ale în cazuri precum trafic de droguri, trafic de persoane, coruptie, siguranta nationala. Fara îndoiala, interceptarile si înregistrarile audio sau video reprezinta o ingerinta în viata privata a individului, pe care Curtea de la Strasbourg nu o exclude în masura în care o asemenea de ingerinta raspunde exigent principiilor legalitatii, proportionalitatii si legitimitatii.



B. Reglementare legala

În România, prin Legea nr. 141/1996[34], înregistrarile audio sau video au fost introduse printre mijloacele de proba pentru prima data în Codul de procedura penala, Aceasta reglementare a fost modificata succesiv prin Legea nr. 281/2003[35], apoi prin Legea nr. 356/2006[36]. Alaturi de dreptul comun în materie cuprins în Codul de procedura penala, exista un corp de legi speciale instituind, în domeniile vizate, dispozitii asupra înregistrarilor si interceptarilor audio sau video, fie cu trimitere expresa la prevederile generale[37], fie cu un continut derogator[38].

Pe plan legislativ, desi perfectibile, actele adoptate dupa 2003, cu referire la înregistrarile si interceptarile audio sau video, denota preocuparea legiuitorului român sa puna în acord prevederile interne cu dreptul fiecarui individ la respectarea vietii sale private si de familie (art. 8 din Conventia europeana si explicat printr-o jurisprudenta evolutiva a Curtii Europene a Drepturilor Omului). Astfel, masurile se dispun numai în cazul unor fapte considerate grave, expres determinate, numai daca sunt necesare, numai de judecator[39] si pe o perioada limita anume determinata în lege. În acest fel, reglementarea pozitiva este adusa în consens cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg, care pretinde instituirea unui control jurisdictional, exercitat de magistrati independenti si impartiali, în vederea supravegherii cu obiectivitate a modalitatilor concrete de utilizare a acestei metode de investigatie[40]. Or, stabilirea unei plenitudini de competenta a procurorului, în reglementarea initiala, fara nicio posibilitate de control din partea altei autoritati din afara sistemului parchetelor, era generatoare de abuzuri.

SoJust evidentiaza în continuare o situatie ivita în primavara acestui an privind Serviciul Român de Informatii (S.R.I.), situatie care se dovedeste, cum sublinia, la acel moment, Fundatia Pentru o Societate Deschisa (FSD)[41], „o amenintare si un urias regres al statului de drept, o inadmisibila desconsiderare a judecatorilor si a actului de justitie, cu consecinte grave pentru viitorul democratic al tarii”.

Astfel, printr-un comunicat facut public[42] în 28 februarie 2006, S.R.I. îsi exprima punctul de vedere dupa care regulile C.pr.pen, relative la necesitatea ca interceptarile si înregistrarile convorbirilor telefonice sa fie efectuate pe baza unei autorizatii emise de judecator, nu se aplica SRI în cazurile în care acesta actioneaza în considerarea art. 3 combinat cu art. 13 din Legea sigurantei nationale nr. 51/1991[43], considerându-se ca, în privinta activitatii de informatii, este suficient mandatul emis de procurorul anume desemnat de catre procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Nu se face nicio referire la art. 20 si 21 ale Legii nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului[44]. De asemenea, nu se tine seama de art. 46 din Legea nr. 535/2004, potrivit caruia la data intrarii în vigoare a legii orice alte prevederi contrare acesteia se abroga; prin urmare textul art. 13 din Legea nr. 51/1991 este abrogat înca din 11 decembrie 2004. Asadar, la mai bine de un an si 2 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 535/2004, SRI se ghideaza dupa un text legal abrogat si îi sustine valabilitatea cu argumente care, chiar daca le raportam la perioada 1 ianuarie 2004-11 decembrie 2004[45], contrazic în mod flagrant principiile statului de drept si ridica întrebarile firesti „în România este protejat cetateanul contra abuzurilor?” si „de ce Serviciului Român de Informatii îi este teama de judecator?”[46].



C. Concluzii

SoJust atrage atentia ca nici pâna în prezent nu exista un document oficial din care sa rezulte numarul total de interceptari efectuate de S.R.I., numarul de mandate emise în acest scop si de catre cine (procurori, judecatori), respectiv numarul cauzelor în care s-a dispus începerea urmaririi penale si au fost sesizate instantele de judecata ca urmare a materialului probator obtinut în acest mod. Cum S.R.I. este institutia având competente de a face astfel de interceptari în cauze privind siguranta nationala, este firesc ca o astfel de statistica sa existe în posesia sa, fiind singurul mod în care îsi poate verifica eficienta si îsi poate justifica activitatea.

Efectuarea de interceptari neurmate de trimiterea în judecata si eventual condamnarea suspectilor, ridica mari semne de întrebare cu privire la corectitudinea formala a sistemului procedural de emitere a autorizatiilor, dar si cu privire la eficacitatea activitatii specifice a S.R.I. De principiu, interceptarile convorbirilor, patrunderea în locuinte sau alte spatii înseamna restrângerea exercitiului dreptului la viata privata. Singura justificare legitima a intruziunii statului în dreptul la viata privata o constituie finalitatea acesteia, data de numarul urmaririlor penale declansate, al trimiterilor în judecata prin rechizitoriu si, mai ales, de numarul condamnarilor definitive aplicate de instante.

Este de subliniat si faptul ca legislatia româna nu prevede posibilitatea unei persoane a carei viata privata a facut obiectul unei monitorizari din partea S.R.I. de a actiona în justitie pentru a obtine despagubiri pentru prejudiciile care i-au fost aduse, pentru simplul fapt ca ea nu afla niciodata despre ingerinta în viata sa privata. Din aceasta perspectiva accesul persoanei la justitie este imposibil de realizat, iar posibilitatea ei de a obtine un remediu pentru dreptul încalcat este nula.



4. RECOMANDARI


Având în vedere cele prezentate anterior, precum si faptul ca majoritatea cauzelor împotriva României pun în discutie solutiile pronuntate de catre instantele de judecata si modul în care au actionat procurorii, SoJust recomanda urmatoarele:

· implementarea în cel mai scurt timp a prevederilor Recomandarii (2004) 4E a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei;

· acordarea unei importante deosebite educatiei în domeniul drepturilor omului si includerea cursului privind protectia europeana a drepturilor omului în curricula facultatilor de drept, politie, stiinte administrative si politice, stiinte sociale etc.;

· efectuarea de modificari legislative în vederea eliminarii contradictiilor, lipsei de claritate si coerenta a actelor normative în vigoare; în acest sens ar trebui creat un departament special în cadrul Ministerului Justitiei sau Consiliului Legislativ care sa verifice compatibilitatea întregii legislatii;

· cunoasterea si însusirea mai buna a jurisprudentei CEDO de catre instantele interne si aplicarea directa a hotarârilor CEDO de catre magistratii români, chiar înaintea unor modificari legislative;[47] precum si adoptarea la nivel national a unui plan clar de pregatire continua a magistratilor in privinta cunoasterii in profunzime a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului

· adoptarea unei strategii nationale privind responsabilizarea organelor administratiei publice care dispun vânzarea imobilelor catre chiriasi prin încalcarea hotarârilor instantelor ce au dispus restituirea în natura catre proprietar, prin instituirea unor sanctiuni clare:

· adoptarea unei strategii nationale privind responsabilizarea corpului magistratilor în vederea interpretarii si aplicarii uniforme a legii.

· adoptarea unei legislatii care sa interzica explicit autoritatilor implicate în proceduri judiciare (politie, parchet, servicii speciale, instante) dar si celorlalte autoritati ale statului (guvern, ministere, parlament, autoritati judetene ori locale) sa se pronunte cu privire la vinovatia unei persoane înainte de existenta unei hotarâri judecatoresti definitive de condamnare.







*

* *

[1] Din aceasta suma totala situatia sumelor de achitat, la 1 iunie 2006: 4.382.569,6 EURO; 153.655 USD; 424.100,82 franci francezi.

[2] Raportul Ministerul Finantelor Publice, iulie 2006.

[3] Cunoasterea drepturilor omului a constituit obiectul preocuparilor la nivel ONU (în 1993 a fost elaborat „Planul de actiune de la Viena”, urmat de Decada ONU pentru educatia în domeniul drepturilor omului în perioada 1995-2004 si de Programul Mondial educatia în domeniul drepturilor omului din 2005 pâna în prezent) si la nivelul Consiliului Europei (ratificarea Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale în 1993, numeroase recomandari si planuri de actiune etc).

[4] Recomandarea (2004) 4E din 2004 este disponibila la urmatoarea adresa de Internet: https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=7432 ... ged=FFAC75

[5] Mai, 2005 – Planul de actiune de la Varsovia al Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei.

[6] Prof.dr.univ. Corneliu Bîrsan, judecatorul României la CEDO, citat de Curierul National, iulie 2006, citat în http://www.curierulnational.ro/?page=ar ... &art=79285.

[7] Nu trebuie uitat ca „Primul judecator al Curtii este judecatorul national” .

[8] Norme, care prin ratificare devin pate integranta a legislatiei nationale.

[9] Statistica Agentului Guvernamental.

[10] Raportul referitor la prezenta cazurilor României în atentia CEDO si a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, elaborat de Cabinetul Primului Ministru al României în data de 7 mai 2006. O traducere a hotarârilor CEDO cu privire la România este disponibila la http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=9503

[11] Raportul referitor la prezenta cazurilor României în atentia CEDO si a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, elaborat de Cabinetul Primului Ministru al României în data de 7 mai 2006.

[12] Idem.

[13] A se vedea cauza Barbera, Messegue si Jabardo vs. Spania, 6 decembrie 1988

[14] A se vedea cauza Allenet de Ribemont vs. Franta, 10 februarie 1995

[15] A se vedea Hotarârea nr. 1/2005 a CEDO, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 796/01.09.2005. Poate fi consultata la adresa: http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/14_10 ... 290_ro.doc .

[16] Ibidem.

[17] Ibidem.

[18] A se vedea pe larg: http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp .

[19] Ibidem.

[20] Presa locala a relatat pe larg acest proces. A se vedea: http://www.romanialibera.ro/editie/inde ... 06&idx=147, http://www.zi-de-zi.ro/fullnews1.php?ID ... Q=hadareni , http://www.zi-de-zi.ro/fullnews1.php?ID ... Q=hadareni .

[21] a se vedea: http://www.romanialibera.ro/editie/inde ... 06&idx=138 .

[22] Poate fi consultat in extenso la: http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id ... dlnk=&cat= .

[23] A se vedea Hotarârea CEDO nr. 2/2005: http://www.scj.ro/strasbourg/moldovan%2 ... a%20R.html .

[24] ibidem.

[25] Hotarârea ÎCCJ citata mai sus: http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp.

[26] Înfiintata ca asociatie non-profit în ianuarie 1990, asociatia are caracter socio-profesional, filosofic, educativ, având drept scop ridicarea nivelului spiritual al oamenilor prin promovarea teoriei si practicilor yoga.

[27] Subliniem usurinta cu care, în România, se ajunge la o perchezitie: este de ajuns sa fie începuta urmarirea penala pentru o fapta, in rem, si practic orice persoana, care poate sa nu aiba nici o legatura cu acea cauza, sa fie supusa unei perchezitii domiciliare.

[28] Bunurile ridicate au fost: buletine de identitate, acte si contracte oficiale, acte de proprietate de case si masini, documente contabile, bani, bijuterii, computere, aparate video, camere foto si video, haine, ceasuri, lenjerie, pantofi, alimente, carti si reviste, casete audio-video, cartele telefonice, etc. Peste 100 de cereri adresate parchetului pentru restituirea bunurilor au fost respinse sub pretextul ca bunurile “pot avea legatura cu cauza”. Ramâne de stabilit în ce masura astfel de bunuri, ca cele enumerate mai sus, au legatura cu calculatoarele si tehnologia IT .

[29] http://www.mpublic.ro/presa/2004/c_03_30_2004.htm

[30] http://www.mpublic.ro/presa/2004/c_08_16_2004.htm

[31] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/24_02 ... 092_ro.doc,

http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/24_02 ... 093_ro.doc

[32] A se vedea, de exemplu, interventia de la Tribuna Senatului Romaniei a senatorului Radu Tirle referitor la o întâlnire MISA http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.sten ... 2,04&idl=1

[33] Decizia din 21 oct.2005, Cazul nr. o 2913-05.

[34] Publicata în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 289/14 noiembrie 1996.

[35] Publicata în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 468/1 iulie 2003.

[36] Publicata în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 677/7 august 2006.

[37] A se vedea, spre exemplu: Legea nr. 143/2000 (publicata în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 362/3 august 2000), Legea nr. 78/2000 (publicata în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 219/18 mai 2000), Legea nr. 656/2002 (publicata în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 904/12 septembrie 2002), Legea nr. 39/2003 (publicata în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 50/29 ianuarie 2003).

[38] A se vedea: Legea nr. 535/2004 (publicata în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 1161/8 decembrie 2004).

[39] În mod exceptional, daca exista urgenta, interceptarile si înregistrarile pot fi dispuse de procuror, în conditiile prev. de art. 912 alin. 2, 3 C.pr.pen., sau, în cadrul prevazut de Legea nr. 535/2004, pot fi efectuate de organele de stat specializate cu atributii în domeniu, în lipsa unei autorizatii, dar cu respectarea art. 22 din Lege.

[40] A se vedea, cu titlu de exemplu: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Hotarârea Klass si altii contra Germaniei din 6 septembrie 1978, Hotarârile Kruslin si Huvin contra Frantei din 24 aprilie 1990, în V. Berger, Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, editia a III-a, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucuresti, 2001, p. 436 si urm., Hotarârea Valenzuela Contreras contra Spaniei din 30 iulie 1998.

[41] A se vedea: punctul de vedere adoptat de FSD asupra interceptarii convorbirilor telefonice de catre SRI, publicat pe pagina de internet: http://www.osf.ro/ro/eveniment_detaliu. ... veniment=8.

[42] http://sri.ro/index.php?nav=cultura&sub ... talii&id=3 si retras la scurt timp dupa aceea!!!

[43] Publicata în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 163/7 august 1991.

[44] Potrivit art. 20 din Lege „amenintarile la adresa securitatii nationale a României, prevazute la art. 3 din Legea nr. 51/1991….. constituie temeiul legal pentru a se propune procurorului de catre organele de stat cu atributii în domeniul securitatii nationale, în cazuri justificate, sa solicite autorizarea efectuarii unor activitati în scopul culegerii de informatii, constând în: interceptarea si înregistrarea comunicatiilor….”, iar conform art. 21 alin. 4, “daca în termen de 24 de ore de la înregistrarea cererii se apreciaza ca propunerea este întemeiata si sunt întrunite toate conditiile prevazute de lege, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau înlocuitorul de drept al acestuia solicita în scris presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie autorizarea activitatilor propuse”. Solicitarea este examinata de judecatori, în camera de consiliu, care o admit sau o resping motivat, prin încheiere.

[45] Durata de timp scursa din momentul aplicarii dispozitiilor art. 911-916 C. pr. Pen., potrivit modificarilor aduse prin Legea nr. 281/2003 pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 535/2004.

[46] Argumentele redate sunt exprimate si în literatura de specialitate - a se vedea: D. Lupascu, Unele observatii privind interceptarile si înregistrarile audio sau video, în „Dreptul” nr. 2/2005, p. 169 si urm.

[47] SoJust împartaseste propunerile incluse în adresa nr. 50844/07.06.2006 trimisa de Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei în atentia Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Sat Aug 30, 2008 12:01 am 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
LEGE 118 02/05/2007
[center]LEGE nr. 118 din 2 mai 2007 privind organizarea si functionarea activitatilor si practicilor de medicina complementara/alternativa[/center]

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. I
Dispozitii generale
ART. 1
Prezenta lege are drept scop reglementarea activitatilor si practicilor de medicina
complementara/ alternativa care vizeaza prevenirea imbolnavirilor, promovarea sanatatii,
vindecarea bolilor si optimizarea din punct de vedere biopsihosocial si spiritual a fiintei umane.
ART. 2
In sensul prezentei legi, medicina complementara si/sau alternativa cuprinde acele practici de
ingrijiri de sanatate care nu sunt integrate in sistemul principal al serviciilor medicale de sanatate si
sunt folosite ca terapii adjuvante sau pot inlocui terapiile clasice. Practicile si activitatile de medicina
complementara/ alternativa au la baza teoriile, credintele si experienta diferitelor culturi nationale
folosite pentru prevenirea, diagnosticul si tratamentul bolilor somatice si psihice.
ART. 3
(1) Domeniul medicinei complementare/ alternative cuprinde practici si terapii naturiste,
biologice, de nutritie, terapii manuale, bioelectromagnetice si energetice.
(2) Principalele domenii de practica ale medicinei complementare/alternative recunoscute pe
plan mondial sunt prezentate in anexa care face parte integranta din prezenta lege. Alte domenii de
practica in medicina complementara/ alternativa pot fi stabilite prin ordin al ministrului sanatatii
publice. Pentru fiecare dintre aceste domenii se vor crea de catre asociatiile din fiecare domeniu, in
cazul in care nu exista deja, standarde ocupationale care se revizuiesc periodic si se aproba
conform reglementarilor legale in vigoare.
CAP. II
Dreptul de practica si organizarea activitatilor de medicina complementara/alternativa
ART. 4
(1) Activitatile si practicile de medicina complementara/alternativa pot fi exercitate de
urmatoarele categorii profesionale, in conditiile prevazute de lege:
a) medici, medici dentisti si farmacisti;
b) psihologi;
c) absolventi ai altor institutii de invatamant superior.
(2) Pentru a deveni practicieni de medicina complementara/alternativa, persoanele prevazute
la alin. (1) sunt obligate sa posede autorizatia de libera practica eliberata, conform legii, de
Ministerul Sanatatii Publice cu avizul Centrului National de Perfectionare in Domeniul Sanitar.
ART. 5
Autorizatia de libera practica de medicina complementara/alternativa se elibereaza pe baza
urmatoarelor acte:
a) diploma eliberata de institutia de invatamant superior sau atestatul ori certificatul de
pregatire specifica in domeniu;
b) certificat de cazier judiciar;
c) certificat de sanatate;
d) avizul Ordinului Practicienilor de Medicina Comple-mentara/ Alternativa.
ART. 6
(1) In vederea exercitarii medicinei complementare/alternative, practicianul de medicina
complementara/alternativa adera la Ordinul Practicienilor de Medicina Complementara/Alternativa.

CTCE S.A. Piatra Neamt - Intralegis Page 1

LEGE 118 02/05/2007
(2) Ordinul Practicienilor de Medicina Complementara/ Alternativa se organizeaza si
functioneaza ca organizatie profesionala, neguvernamentala, apolitica, avand ca obiect de activitate
controlul si supravegherea exercitarii profesiei de practician de medicina complementara/alternativa.
(3) Ordinul Practicienilor de Medicina Complementara/ Alternativa se organizeaza si
functioneaza la nivel teritorial si national.
(4) Regulamentul de organizare si functionare al Ordinului Practicienilor de Medicina
Complementara/ Alternativa se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice.
(5) Autorizatia de libera practica a practicienilor de medicina complementara/alternativa se
reinnoieste obligatoriu la interval de 3 ani de catre Ministerul Sanatatii Publice cu avizul Centrului
National de Perfectionare in Domeniul Sanitar.
ART. 7
Practicarea acupuncturii, a homeopatiei, a apiterapiei, a fitoterapiei, a chiropracticii si a
osteopatiei, a medicinei traditionale orientale este permisa numai medicilor, medicilor dentisti sau,
dupa caz, farmacistilor si este reglementata de Ministerul Sanatatii Publice, prin norme.
ART. 8
Practicianul de medicina complementara/ alternativa care nu poseda diploma de medic, medic
dentist sau, dupa caz, farmacist sau care nu a obtinut autorizatie de libera practica in domeniul
respectiv este obligat sa efectueze o pregatire specifica de scurta durata recunoscuta de Ministerul
Sanatatii Publice, corespunzatoare standardelor ocupationale aprobate prin reglementarile legale in
vigoare.
ART. 9
(1) Practicianul de medicina complementara/ alternativa care nu este medic, medic dentist sau,
dupa caz, farmacist nu poate exercita anumite activitati si practici medicale stabilite de Ministerul
Sanatatii Publice si Colegiul Medicilor din Romania si nu poate folosi titlurile de doctor, medic, medic
dentist sau, dupa caz, farmacist.
(2) Medicii, medicii dentisti sau, dupa caz, farmacistii practicieni de medicina
complementara/alternativa cu autorizatie de libera practica eliberata de Colegiul Medicilor din
Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania sau de Colegiul Farmacistilor din Romania pentru
un anumit domeniu pot trata anumite afectiuni corespunzatoare domeniului respectiv si pot prescrie
anumite medicamente/ tratamente complementare si/sau alternative conform metodologiei stabilite
de Ministerul Sanatatii Publice, potrivit reglementarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
(3) Practicienii autorizati in domeniul medicinei complementare/alternative, care nu sunt medici,
medici dentisti sau, dupa caz, farmacisti, pot interveni, dupa caz, in completarea si/sau continuarea
terapiilor medicale, conform unor reguli precise de procedura, numai cu acordul scris al pacientului,
la recomandarea scrisa a unui medic.
ART. 10
Practicianul de medicina complementara/ alternativa are dreptul sa foloseasca numai
cunostintele, mijloacele si metodele pentru care este autorizat si atestat, conform standardului
ocupational aprobat din domeniul respectiv.
ART. 11
(1) Tehnicile si practicile de medicina complementara/alternativa se desfasoara in cabinete de
terapie complementara/alternativa organizate conform legii ca societati comerciale sau activitati
independente desfasurate de persoane fizice, cu acest obiect de activitate.
(2) Medicii, medicii dentisti sau, dupa caz, farmacistii practicieni de medicina
complementara/alternativa isi pot organiza cabinete medicale conform legii.
(3) Denumirea de "centru de ingrijiri de sanatate" nu poate fi utilizata daca nu exista cel putin
un angajat medic sau asistent medical.
ART. 12
Practicarea medicinei complementare/ alternative este permisa si in anumite institutii medicale
alaturi de medicina clasica, alopata, pe baza normelor elaborate de Ministerul Sanatatii Publice si
Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania si de Colegiul Farmacistilor
din Romania.
ART. 13
Practicianul de medicina complementara/ alternativa este obligat sa tina evidenta pacientilor
tratati, a metodelor si a mijloacelor de tratament folosite pentru fiecare caz.

CTCE S.A. Piatra Neamt - Intralegis Page 2

LEGE 118 02/05/2007

ART. 14
(1) Prepararea, producerea si distributia remediilor folosite de medicina
complementara/alternativa este strict reglementata de Ministerul Sanatatii Publice.
(2) Autorizatia pentru producerea si distributia remediilor se elibereaza de Ministerul Sanatatii
Publice.
ART. 15
Vanzarea produselor homeopatice, a medicatiei complementare/alternative si a altor remedii se
face in unitatile farmaceutice autorizate de Ministerul Sanatatii Publice si in magazine autorizate
corespunzator normelor legale.
CAP. III
Drepturile si accesul pacientilor la terapii si practici de medicina complementara/alternativa
ART. 16
Toate persoanele au acces liber la tratamente si practici de medicina complementara/
alternativa, reglementate conform legii.
ART. 17
Persoanele care se adreseaza unui practician de medicina complementara/alternativa
beneficiaza de tratament de medicina complementara/ alternativa numai dupa exprimarea, in scris,
a acordului de vointa.
ART. 18
(1) Persoanele care se adreseaza unui practician de medicina complementara/alternativa
beneficiaza de confidentialitatea datelor privind starea de sanatate.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) trebuie sa primeasca informatii scrise, accesibile si usor
de inteles, pentru a cunoaste beneficiile si riscurile la care se expun.
ART. 19
Practicile si procedurile de care beneficiaza persoanele tratate de medicii, medicii dentisti sau,
dupa caz, farmacistii practicieni de medicina complementara/ alternativa ori de practicienii autorizati
in domeniul medicinei complementare/alternative sunt stabilite de Ministerul Sanatatii Publice si de
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, sunt prevazute in contractul-cadru si sunt decontate din
bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
CAP. IV
Organizatii profesionale ale practicienilor de medicina complementara/alternativa si controlul
exercitarii activitatilor
ART. 20
In cadrul Ordinului Practicienilor de Medicina Complementara/Alternativa functioneaza comisii
de specialitate pentru fiecare domeniu de practica de medicina complementara/alternativa, care au
obligatia sa reglementeze activitatea profesionala a practicienilor din fiecare domeniu specific.
ART. 21
(1) Ordinul Practicienilor de Medicina Complementara/Alternativa este obligat sa elaboreze
Codul de etica profesionala, cu sprijinul comisiilor de specialitate.
(2) Codul de etica profesionala cuprinde drepturile de practica, sanctiunile disciplinare pentru
incompetenta profesionala, restrictii de practica in caz de incompatibilitate sau de afectare a
sanatatii pacientului.
ART. 22
Evidenta practicienilor de medicina complementara/alternativa se tine in Registrul unic al
practicienilor de medicina complementara/alternativa, care se pastreaza la sediul Ordinului
Practicienilor de Medicina Complementara/Alternativa si se comunica in mod obligatoriu Centrului
National de Perfectionare in Domeniul Sanitar.
ART. 23

CTCE S.A. Piatra Neamt - Intralegis Page 3

LEGE 118 02/05/2007

Ministerul Sanatatii Publice, Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din
Romania si Colegiul Farmacistilor din Romania stabilesc, cu consultarea Ordinului Practicienilor de
Medicina Complementara/Alternativa, curriculum de studii pentru institutiile care pregatesc
practicieni de medicina complementara/alternativa pentru a garanta nivelul de calificare.
ART. 24
(1) Ministerul Sanatatii Publice infiinteaza, in cadrul Centrului National de Perfectionare din
Domeniul Sanitar, Departamentul de medicina complementara/ alternativa care indruma si
controleaza activitatile in domeniu, inclusiv pregatirea profesionala a practicienilor de medicina
complementara/alternativa.
(2) Departamentul de medicina complementara/ alternativa acrediteaza furnizorii si programele
de formare profesionala pentru practicienii de medicina complementara/ alternativa.
CAP. V
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 25
Incalcarea prevederilor prezentei legi, inclusiv culpa profesionala, atrage raspunderea
patrimoniala, disciplinara, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
ART. 26
In aplicarea prezentei legi Ministerul Sanatatii Publice emite norme metodologice, in termen de
un an de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 27
In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a normelor metodologice prevazute la art. 26, toti
practicienii de medicina complementara/alternativa care desfasoara sub orice forma activitati si
practici de medicina complementara/alternativa vor fi supusi procedurilor de autorizare prevazute de
prezenta lege.
ART. 28
Prezenta lege intra in vigoare la 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I.
ART. 29
La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
BOGDAN OLTEANU
PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 2 mai 2007.
Nr. 118.
ANEXA
DOMENII
de practica in medicina complementara/alternativa (conform clasificarii elaborate de
Organizatia Mondiala a Sanatatii)

Pentru tabel vezi pdf:
Attachment:
118.pdf [10.43 KiB]
Downloaded 302 times




http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

LEGE nr.118 din 2 mai 2007
privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă

Identificare act:
Numar/data: Lege nr.118 din 2 mai 2007
Emitent: Parlament Procesul legislativ la:
- Camera Deputatilor: P.L. nr. 39/2006
- Senat: P.L. nr. L573/2005
Consultaţi:
forma trimisă la promulgare
Publicare: M.Of. nr. 305/8 mai. 2007
Functie pasiva:
Promulgată: D. nr.501/2007 pentru promulgarea Legii privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
DECRET nr.501 din 27 aprilie 2007
pentru promulgarea Legii privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă

Identificare act:
Numar/data: Decret nr.501 din 27 aprilie 2007
Emitent: Preşedintele României
Publicare: M.Of. nr. 305/8 mai. 2007
Functie activa:
Promulgă: L. nr.118/2007 privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativ

Legea a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 305/8 mai 2007 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Juridic
PostPosted: Sun Nov 02, 2008 10:57 pm 
Offline
General

Joined: Mon Oct 22, 2007 1:42 am
Posts: 4314
Dosare ECRIS


[center]Informaţii detaliate despre dosar[/center] [right]Înregistrate în ultimele 7 zile
Înregistrate în luna curentă[/right]

Număr unic dosar (Număr anterior): 22351/3/2007
Înregistrat în data de: 15 Iunie 2007
Obiectul cauzei: traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12) - ,Legea 39/2003
Materia juridică: Penal
Stadiu procesual: Fond

PĂRŢI:
1. ANDREI MIHAELA - Parte civilă
2. BERTESCU VALERIA - Parte civilă
3. UPFR (UNIUNEA PRODUCĂTORILOR DE FONOGRAME DIN ROMÂNIA) - Parte civilă
4. MICROSOFT CORPORATION- CU SEDIUL ALES LA CABINETUL DE AVOCATURĂ "BURCHEL NICOLAE" - Parte civilă
5. MACROMEDIA INCORPORATED- CU SEDIUL ALES LA CABINETUL DE AVOCATURĂ "BURCHEL NICOLAE" - Parte civilă
6. RO-ACT (RUMANIEN ORGANIZATION AGAINST COPYRIGHT THET) - Parte civilă
7. BIVOLARU GREGORIAN - Inculpat
8. CATRINA NICOLAE - Inculpat
9. MUREŞAN AGNESS ARABELLA - Parte civilă
10. MUREŞAN DIANA ISABELA - Parte civilă
11. VĂLEAN ALINA ELENA - Parte civilă
12. DUMITRU IONELA CRISTINA - Parte civilă
13. GĂITAN CONSTANTIN - Parte civilă
14. LUPESCU ION - Parte civilă
15. LUPESCU SIMION - Parte civilă
16. NEGÎCI MIHAI ROBERT - Inculpat
17. BOZDOC ALEXANDRU CRISTIAN - Inculpat
18. VISTERNEANU LĂCRĂMIOARA - Inculpat
19. DOCHINOIU DIANA - Inculpat
20. ALBU GAROFIŢA TIŢA - Parte civilă
21. COSTEA CORNEL - Parte civilă
22. DĂNUŢ DOINA - Parte civilă
23. BURUIANĂ OVIDIU EUSEBIO - Inculpat
24. NECULA MARIUS - Inculpat
25. ROŞU PETRU - Inculpat
26. ROŞU CAMELIA - Inculpat
27. BOZARU DAN - Inculpat
28. VIŞAN TEODORA CAMELIA - Inculpat
29. ŢĂNTAŞ MIHAELA - Inculpat
30. LOMOŞ DUMITRU REMUS - Inculpat
31. MIHĂILESCU DIANA SILVIA - Inculpat
32. HANGAN LIANA MARIA - Inculpat
33. COJOCARU COSTICĂ - Inculpat
34. LAZĂR MARIANA CIPRIANA - Inculpat
35. RADU IULIANA - Inculpat
36. STROE CRISTINA - Inculpat
37. ŢIPLEA GRIGORE - Inculpat

TERMENE DE JUDECATĂ:

Nr. Data Soluţie Detalii
1. 21 Noiembrie 2008 - -
2. 26 Septembrie 2008 Amânat Respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare a domnului judecător Matei George Dorel formulată în şedinţa publică din data de 26.09.2008 de apărătorul ales al inculpaţilor Necula Marius, Roşu Petru, Bozaru Dan, Vişan Teodora Camelia, Ţăntaş Mihaela, Lomoş Dumitru Remus, Cojocaru Costică, Lazăr Mariana Cipriana, Radu Iuliana, Ţiplea Grigore, Catrina Nicolae, Buruiană Ovidiu Eusebio, Mihăilescu Diana Silvia, Negîci Mihai Robert, Bozdoc Alexandru Cristian, Vistereanu Lăcrămioara şi Dochinoiu Diana. Cu apel odată cu fondul. 03.10.2008 MDG CI 10.10.2008 17.10.2008 Respinge cererile de trimitere a cauzei la parchet. În baza art.300 alin.1 C.p.p. constată legalitatea actului de sesizare. Cu apel odată cu fondul. Fixează termen de fond la data de 21.11.2008. Pronunţată în şedinţa publică azi, 17.10.2008.
3. 4 Iulie 2008 - -
4. 9 Mai 2008 - -
5. 14 Martie 2008 - -
6. 18 Ianuarie 2008 - -
7. 23 Noiembrie 2007 - -
8. 24 Septembrie 2007 - -
9. 6 August 2007 -

http://www.tmb.ro/dosare_ecris.php?id_d ... 0000167611


Top
 Profile  
 
Display posts from previous:  Sort by  
Post new topic Reply to topic  [ 92 posts ]  Go to page Previous  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ... 10  Next

All times are UTC + 2 hours


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot post attachments in this forum

Search for:
Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group